Avantajele alăptării, pentru mamă și pentru copil

Alăptarea înseamnă oferirea laptelui matern direct de la sân. Laptele matern e specific speciei, laptele uman fiind produs special pentru copilul de om pentru a îi permite creșterea și dezvoltarea armonioasă.

Pe lângă specificitatea de specie compoziția laptelui matern variază o dată cu vârstă copilului, în diferite momente ale zilei, de la un supt la altul. El variază chiar pe parcursul aceluiași supt, permițând copilului să sugă de foame, de sete, de confort, pentru digestie sau pentru a se liniști, scrie doc.ro.

Studii recente arată că laptele secretat de mamele care au băieți are compoziție diferită față de cel secretat de mamele care au fete, arătând și o adaptare specifică sexului copilului. Laptele fiecărei mame e compatibil genetic cu copilul ei, fiind făcut special pentru el.

Avantaje ale alăptării pentru copil

Alăptarea are multiple beneficii nutriționale. Laptele matern are o compoziție care permite o absorbție foarte bună a nutrienților, care sunt adaptați sistemului digestiv și nevoilor corpului copilului. Această permite accesul la substanțe specifice care contribuie la maturizarea diferitelor organe și sisteme.

În combinația specifică a laptelui matern diferiții nutrienți își sprijină absorbția unul altuia, ducând la rezultate nutriționale diferite față de simplă lor asociere într-o formulă. De exemplu, datorită echilibrului foarte fin dintre nutrienți, fierul se absoarbe aproape integral din laptele matern, în timp ce absorbția lui din laptele praf e într-un procent foarte mic (în jur de 10%, conform unor studii).

Alăptarea scade riscul anumitor afecțiuni pe care copilul poate să le dezvolte atât în copilărie cât și mai târziu, în viață de adult. Studii realizate începând cu anii ‘60 până în prezent arată că incidența obezității e semnificativ scăzută la copiii alăptați comparativ cu copiii alimentați cu lapte praf. Există studii care sugerează chiar că riscul apariției diabetului și a hipertensiunii arteriale scade la persoanele care au fost alaptate.

Laptele matern oferă protecție antiifectioasă și crește imunitatea. El e adaptat corpului copilului și îi protejează peretele intestinal, care își păstrează integritatea. În acest fel el rămâne o barieră sănătoasă care nu permite bacteriilor patogene să treacă din sistemul digestiv în corpul copilului. Riscul iritării peretelui intestinal și a întreruperii barierei mucoase protectoare este mai crescut la copiii care sunt alimentați cu altceva decât lapte matern în primele luni de viață.

Studiile mai arată și că substanțele din laptele matern inhibă dezvoltarea bacteriilor patologice în intestin (lactoferina e o proteină care inhibă dezvoltarea bacteriei Escherichia Coli, de exemplu) și favorizează colonizarea lui cu bacterii sănătoase pentru organismul uman (Lactobacillus Bifidus). Protecția antiinfecțioasă e dezvoltată atât prin factori antimicrobieni nespecifici, precum leucocitele din lapte, cât și prin anticorpi specifici care protejează copilul de infecțiile acute ale mamei. Studii recente arată și că în timpul suptului salivă copilului urcă pe traseul canalelor de lapte și ajunge în corpul mamei. Dacă în salivă există factori infecțioși corpul mamei produce anticorpi pentru ei și îi excretă în lapte.

Există documentație solidă care susține protecția oferită de alăptare față de incidența și severitatea infecțiilor gastrointestinale. Copiii alăptați au și un risc semnificativ mai mic de a face infecții respiratorii și fac mai rar wheezing sau complicații respiratorii care să necesite spitalizarea. Un studiu realizat pe o durata de 7 ani sugerează că protecția față de infecțiile respiratorii la copiii alăptați e valabilă pe termen lung, copiii urmăriți având și la vârstă de 7 ani incidența mai mică a wheezingului dacă au fost alăptați. Studiile au arătat și că o alăptare prelungită îmbunătățește funcționarea plămânilor prin mecanismul suptului, cu rezultate vizibile inclusiv la copiii cu vârste până la 10 ani. Copiii cu risc alergic alăptați până la minim 4 luni se confruntă mai rar cu dermatita atopică, eczemă sau astm.

Incidența otitelor e mai crescută la copiii care primesc lapte praf sau lapte la biberon, atât datorită compoziției laptelui, cât și datorită mecanismului de supt la biberon, diferit de cel la sân. Suptul la sân are un mecanism care protejează urechea de accesul laptelui și salivei în timpul suptului, scăzând riscul contaminării și infecției locale.

Alăptarea oferă și protecție față de apariția anumitor tipuri de cancer la copii. Studiile sugerează că alăptarea până la minim 4 luni de viață scade incidența apariției limfoamelor la copii, a anumitor tipuri de leucemii cât și a diabetului zaharat și a bolii Crohn.

Tot studiile ne arată că bebelușii alăptați au multiple avantaje cognitive și psihologice. În laptele matern există proteine specifice pentru maturizarea creierului, al centrului echilibrului și al retinei. Alăptarea în primele luni de viață accelerează chiar și cu câteva săptămâni maturizarea acestor centri și organe și în acest fel și asimilarea informațiilor asociate funcționarii lor: un echilibru mai bun, vedere mai clară (evaluate la vârstă de 3 luni a copiilor), cu efecte pe termen lung. Alăptarea până la vârstă de un an crește IQ-ul (conform unui studiu, chiar și cu 10 puncte față de copiii hrăniți cu lapte praf).

Copiii alăptați sunt mai liniștiți, dorm mai bine și sunt mai relaxați, stabilindu-și o stare psihologică de bine pe care o pot accesa apoi pe tot parcursul vieții. Alăptarea la cerere îi permite copilului să își îndeplinească nevoile în funcție de apariția lor și să își regleze singur ritmurile de funcționare. Copiii alăptați devin adulți mai maturi, mai siguri pe ei și mai asertivi.

Avantaje ale alăptării pentru mamă

Alăptarea are multiple avantaje și pentru mama. Ea favorizează o relație mai strânsă între mama și copil. Hormonii prolactină și ocitocină stimulează instinctele materne și sentimentul de iubire și de atașament față de copil. În același timp ajută și la o recuperare mai rapidă după naștere, ajutând la refacerea uterului și la scăderea în greutate prin folosirea pentru producerea laptelui a depozitelor de grăsime cumulate pe parcursul sarcinii. Studiile arată și o reducere semnificativă a incidenței osteoporozei la mamele care alăptează.

Mamele care alăptează prezintă risc mai scăzut de a dezvoltă cancer de sân și de ovăz, mai ales dacă durata alăptării depășește 12 luni. Există studii care sugerează și că dacă mama alăptează la un singur sân ea are risc mai mic de a face cancer la sânul la care a alăptat.

Alăptarea e o metodă confortabilă și sigură de a alimenta copilul, laptele matern fiind mereu pregătit la temperatura și compoziția potrivită. Nu necesită pregătire, sterilizare de recipiente sau bagaje speciale în caz de deplasare. În același timp e o metodă foarte economică, costurile pentru lapte praf și biberoane ajungând chiar și până la 6000 lei în primele 6 luni de viață ale copilului. Prin alăptare scad costurile de spitalizare și tratamente prin prevenția apariției anumitor boli și scăderea duratei și gravității lor.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până în jurul vârstei de 6 luni, cu continuarea alăptării până la vârstă de 2 ani și după. Asociația Americană de Pediatrie consideră că înțărcarea fiziologică la oameni se face între vârstă de 2 ani și jumătate și 7 ani, recomandând alăptarea atât timp cât își doresc și mama și copilul. Studiile arată că beneficiile alăptării atât pentru copil cât și pentru mama cresc progresiv cu durata ei, având multe avantaje pentru o durata de peste 2 ani.