CCR amână verdictul în disputa Parlament-Guvern pe tema Programului SAFE. Sesizarea lui Grindeanu, analizată pe 15 iulie

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat joi pronunțarea în cazul sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de adoptarea Ordonanței de Urgență referitoare la Programul SAFE.

Noul termen stabilit pentru analizarea cauzei este 15 iulie. „Cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, cerere formulată de Președintele Camerei Deputaților - amânare 15 iulie”, se arată în informarea Curții Constituționale.

Decizia de amânare vine după ce, la începutul lunii iunie, Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de peste 50 de deputați AUR, SOS România, PACE și parlamentari neafiliați împotriva Legii de aprobare a modificărilor aduse Ordonanței de Urgență privind instituirea Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE).

În actuala sesizare, Sorin Grindeanu solicită Curții să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.

Potrivit sesizării depuse de liderul PSD, conflictul constituțional ar fi fost generat de două acțiuni ale Executivului.

„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”, se arată în documentul transmis Curții.

Președintele Camerei Deputaților susține că Executivul a depășit limitele constituționale și prin faptul că a reglementat prin ordonanță de urgență aspecte care se aflau deja în dezbatere parlamentară.

„Reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”, susține Grindeanu.

În argumentația depusă la CCR, Sorin Grindeanu afirmă că Executivul ar fi modificat substanțial proiectul ordonanței chiar în dimineața zilei de 5 mai, când Parlamentul dezbătea și vota moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

„Din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea «substanțială» a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi”, se precizează în sesizare.

Grindeanu invocă inclusiv expunerea de motive a legii de aprobare, care ar confirma intenția Guvernului de a adopta rapid modificările înainte de intrarea în interimat: „Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.

În concluzie, liderul PSD apreciază că Executivul a afectat rolul constituțional al Parlamentului.

„Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție”, a argumentat Sorin Grindeanu, potrivit stiripesurse.ro.