CCR își întrerupe vacanța pentru Legea ANI: Sesizarea USR-PNL a ajuns la Curte

Sesizarea de neconstituționalitate formulată de parlamentarii USR și PNL împotriva noii Legi a integrității a ajuns la Curtea Constituțională, potrivit unor surse. Judecătorii CCR ar urma să își întrerupă vacanța pentru a soluționa rapid dosarul, astfel încât o eventuală decizie de admitere să lase Parlamentului timpul necesar pentru repararea legii înainte de 31 august, termenul-limită asumat de România prin PNRR.

CCR

Cel mai probabil, Curtea va programa ședința pentru jumătatea lunii august. Termenul de judecată ar putea fi anunțat vineri, 7 august, după înregistrarea și repartizarea sesizării.

Obiecția depusă de USR și PNL nu critică procedura parlamentară sau legea în ansamblul său, ci doar anumite prevederi introduse prin amendamentele PSD și AUR. Din acest motiv, o eventuală admitere nu ar obliga, în principiu, Parlamentul să reia întregul proces legislativ, ci doar să pună articolele declarate neconstituționale în acord cu decizia CCR.

Legea a fost adoptată miercuri, 5 august, de Senat, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru”, opt voturi „împotrivă” și șapte abțineri. Proiectul, înregistrat ca L464/2026, a fost dezbătut în procedură de urgență și urmărește îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR privind adoptarea unei legislații consolidate în domeniul integrității.

Toni Neacșu: CCR poate da un termen rapid

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, afirmă că sesizarea a fost depusă în interiorul termenului disponibil și că obiecțiile ridicate pot fi soluționate fără blocarea întregii legi.

„USR și PNL au reușit să depună sesizarea la Curtea Constituțională pe legea integrității. Aveau termen doar până la sfârșitul zilei, la ora 24.

Vizează doar aspecte punctuale, anumite articole, iar nu procedura de adoptare a legii sau critici privind legea în întregul ei.

Asta înseamnă că, dacă CCR se grăbește, nu există risc major ca legea, chiar dacă ar urma să se întoarcă pentru un timp scurt la Parlament pentru modificare, să nu poată intra în vigoare până la 31 august.

Pe fond, cred că de mult CCR nu a mai avut obiecții de neconstituționalitate atât de ușor de rezolvat”, a transmis Toni Neacșu.

Fostul judecător subliniază că procedura controlului de constituționalitate înainte de promulgare permite stabilirea unui termen rapid.

„Procedura presupune judecarea fără citare, astfel încât se va putea da un termen rapid de judecată, cu speranța mea că CCR nu se va compromite invocând perioada de concedii. Mizele sunt prea mari pentru a nu-și întrerupe concediile dacă este cazul”, a mai afirmat avocatul.

În cazul legilor adoptate în procedură de urgență, Legea nr. 47/1992 prevede un termen de două zile în care actul normativ este păstrat la Parlament pentru a permite titularilor constituționali să sesizeze CCR. După înregistrarea unei obiecții formulate de parlamentari, Curtea o comunică președinților celor două Camere și Guvernului, indicând și data dezbaterilor.

Principala problemă: o sancțiune presupus aplicată pentru situații din trecut

Cea mai serioasă critică de neconstituționalitate privește amendamentul potrivit căruia persoanelor declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi le încetează mandatul ori funcția în termen de 30 de zile, dacă nu s-a împlinit perioada de trei ani aferentă interdicției.

Textul adoptat de Senat prevede că persoanelor aflate în această situație „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

USR și PNL susțin că articolul introduce o consecință juridică nouă și mult mai severă pentru fapte și rapoarte ANI rămase definitive sub regimul unei legi anterioare. Critica este raportată la articolul 15 alineatul 2 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor.

CCR va trebui să stabilească dacă este vorba despre aplicarea retroactivă a unei sancțiuni sau despre efectul imediat al legii noi asupra unei situații juridice care continuă, având în vedere că perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat.

Obligațiile concubinilor, contestate pentru lipsa de claritate

O a doua prevedere controversată este amendamentul AUR prin care obligația depunerii declarațiilor este extinsă asupra „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarul.

Criticii susțin că formularea nu stabilește criterii obiective pentru identificarea persoanelor obligate: durata conviețuirii, existența unui domiciliu comun, caracterul public al relației, contribuția la cheltuielile gospodăriei sau momentul în care relația începe și încetează să producă obligații juridice.

Lipsa unei definiții ar putea încălca cerințele de claritate, precizie și predictibilitate care decurg din articolul 1 alineatul 5 din Constituție, cu atât mai mult cu cât nerespectarea obligației de declarare poate atrage sancțiuni.

În discuție poate intra și protecția vieții intime, familiale și private, garantată de articolul 26 din Constituție, deoarece legea impune unor persoane care nu exercită funcții publice obligația de a-și declara situația financiară și relația personală cu un demnitar.

Susținătorii amendamentului argumentează însă că obligația este impusă direct partenerului, nu demnitarului, și că astfel este evitată problema constatată de CCR în 2025: răspunderea declarantului pentru informații referitoare la averea soțului sau a copiilor majori, informații pe care acesta putea să nu le cunoască. Prin Decizia nr. 297/2025, Curtea a stabilit că o persoană nu poate răspunde pentru date pe care trebuie să le obțină de la un terț și a limitat publicarea pe internet a vechilor declarații de avere.

Miza financiară: aproximativ 770 de milioane de euro

Noua legislație este necesară pentru îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR. De acest jalon este asociată o componentă financiară de 770.798.610 euro, iar termenul actual pentru intrarea legii în vigoare este 31 august 2026. Reforma trebuia inițial finalizată în decembrie 2024, dar adoptarea sa a fost amânată succesiv.

Dacă CCR respinge sesizarea, legea va fi trimisă președintelui Nicușor Dan, care o poate promulga, poate cere reexaminarea sau poate formula propria sesizare de neconstituționalitate.

Dacă obiecția este admisă doar în privința unor articole, Parlamentul va trebui să reexamineze prevederile respective și să le pună de acord cu decizia Curții. În cazul unui verdict pronunțat la jumătatea lunii august, Legislativul ar mai avea aproximativ două săptămâni pentru modificarea și adoptarea formei finale, astfel încât legea să poată intra în vigoare până la termenul stabilit prin PNRR, potrivit știripesurse.