REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.6° Constanța Sâm., 4 Mai 2024
Anul XX Nr. 6719
12.6° Constanța Sâmbătă, 4 Mai 2024 Anul XX Nr. 6719
 

Ce conține sesizarea făcută de Florin Iordache la CCR privind protocoalele: Parchetul General a uzurpat competența Parlamentului

Ce conține sesizarea făcută de Florin Iordache la CCR privind protocoalele: Parchetul General a uzurpat competența Parlamentului

Replica API 10 octombrie 2018 | 23:48 410

În documentul prin care Camera Deputaților, prin Florin Iordache, a sesizat CCR privind protocoalele PÎCCJ-SRI, susținând că existând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, se precizează că Parchetul General a uzurpat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, potrivit Q Magazine.

„Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații (SRI), având numărul dat de Parchet 00750 din 04.02.2009 și, respectiv, nr. 09472 din 08.12.2016, și-a încălcat propriile competențe constituționale și, uzurpând competențele Parlamentului, a investit Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor prin Legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații”, se arata în document.

Este vorba despre protocolul din 2009, semnat, din partea PÎCCJ, de Laura Codruța Kovesi și Gabriela Scutea, iar de la SRI de George Maior și Florian Coldea, precum și de documentul din 2016, semnat de Augustin Lazăr și Eduard Hellvig.

„Aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații nici nu au fost comunicate instanțelor și nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial, ceea ce a condus la: desfășurarea urmăririi penale și strângerea de probe de către lucrătorii SRI si parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente, atât timp cât Constituția reglementează strict și expres modul de adoptare și intrare în vigoare a legilor și condiționează existența acestora de publicarea în Monitorul Oficial; imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecății, excepțiile nulităților prevăzute de Codul de procedură penală privind modul nelegal de administrare a probelor, nulități pe care legiuitorul le-a prevazut în lege în vederea protejării dreptului constituțional al persoanei la apărare, la un proces echitabil si la acces efectiv la justiție; imposibilitatea instanțelor de a se pronunța efectiv pe legalitatea acestor probe, de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public și a SRI, conținutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părți din proces, ci și judecătorilor.

Conflictul juridic de natură constituțională a fost generat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin încheierea protocoalelor menționate cu Serviciul Român de Informații, ce au permis SRI-ului să interfereze în urmărirea penală și să acționeze asemenea unui organ de cercetare penală, s-a comportat ca un legiuitor interferând, în mod discreționar, în atributul exclusiv al Parlamentului ca “unică autoritate legiuitoare a țării”, așa cum este reglementat în art. 61 alin. (1) din Constituție.

Procedând în acest mod, Procurorii Generali al României de la data semnării celor două protocoale, Laura Codruta Kovesi și, respectiv, Augustin Lazar în calitate de reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit art. 62 alin. (1) și art. 71 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare, au uzurpat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, fapt ce a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională”, se arată în sesizarea Camerei Deputaților semnată de Florin Iordache.

sursa

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
Cei care azi se lasa mituiti de functiile si banii lui DRACnea ar trebui sa inteleaga ca, lasandu-l in schimb pe DRACnea sa compromita in continuare viitorul partidului, isi vand practic propriile sanse politice pentru viitor. Cand functia se va sfarsi, cand banii lui DRACnea se vor termina, ce le va ramane? Un partid distrus.
0
0
Borfasii astia de-acum, dracnea si tariceanu, ca ei sunt actorii principali, ciordache este doar unealta lor,sa-si aduca aminte ca nici macar Dinu Patriciu sau S.O.Vantu cu toate televiziunile si trusturile lor de presa n-au reusit sa scape! Nici ei si nici alti HOTI ca ei nu vor scapa! Asta e LEGE.
3
0
o alta intrebare: Parlamentuyl compus din puscariasi, inculpati, hoti, borfasi, excroci, analfabeti, agramati, inculti- poate avea credibilitate, si la ce competenta se refera acest incult- am inteles- competenta furtului, hotiei, minciunii, populismului- da- corect
3
0

REPLICA

LOTO

6/49
12115193735
5/49
2433301091
joker
35372434272