Ce poți face pentru a trece mai ușor prin sezonul răcelilor și gripei?

Sezonul gripei și al răcelilor tinde să înceapă aproximativ în luna octombrie și poate dura chiar până în mai, deși lunile de vârf par a fi ianuarie sau februarie. De ce ne îmbolnăvim mai des în sezonul rece și cum ne putem crește imunitatea?

Sursa foto: Shutterstock

Epidemiile sezoniere apar mai ales în timpul iernii, din octombrie până în martie în emisfera nordică și din aprilie până în septembrie în emisfera sudică. În țările tropicale și subtropicale, gripa sezonieră poate apărea pe tot parcursul anului, scrie doc.ro.

Așadar, se poate spune că în România am intrat deja în sezonul răcelilor și al gripei și, dacă ne uităm în jur, parcă tot mai multe persoane tușesc, strănută și se confruntă cu secrețiile nazale. Ce putem face pentru a ne feri de infecțiile respiratorii și a trece cu bine peste sezonul rece? Din fericire, există măsuri pe care le putem lua care să ne fie de folos și, mai bine, unele chiar țin în întregime de noi.

Care sunt sezoanele de vârf pentru răceală și gripă și de ce?

Deși atât răceala, cât și gripa, circulă pe tot parcursul anului, toamna și iarna sunt afectate mai multe persoane, vârful sezonului fiind considerate lunile decembrie-februarie. Momentul exact și durata sezoanelor gripale variază, dar activitatea gripei începe adesea să crească în octombrie.

Ce virusuri mai circulă în sezonul rece?

Pe lângă virusurile gripale, multe alte virusuri respiratorii se răspândesc în timpul sezonului rece și pot provoca simptome similare cu cele observate la infecțiile gripale. Printre acestea se numără și rinovirusul (una dintre cauzele răcelii obișnuite), coronavirusul descoperit în 2019 (SARS-CoV-2), dar și virusul respirator sincițial (VRS), cea mai frecventă cauză a bolilor respiratorii severe la copiii mici, precum și o cauză importantă de deces provocat de cauze respiratorii la persoanele trecute de 65 de ani.

Ce impact are răceala asupra sănătății?

Răcelile sunt infecții minore ale nasului și gâtului, care pot fi cauzate de peste 200 de virusuri diferite. Rinovirusul este cea mai frecventă cauză, provocând între 10% și 40% dintre răceli. O răceală poate dura aproximativ o săptămână, dar în unele cazuri poate ține mai mult, mai ales la copii, bătrâni și persoanele cu sănătatea precară.

O răceală obișnuită nu pune mari probleme persoanei afectate, însă, dacă nu se rezolvă în câteva zile, poate duce la inflamarea și infectarea sinusurilor sau la alte infecții, inclusiv la pneumonie.

Ce impact are gripa asupra sănătății?

Spre deosebire de răceala obișnuită, gripa poate duce mai des la complicații, mai ales în rândul copiilor mici, al vârstnicilor și al persoanelor care suferă și de alte probleme de sănătate. Impactul general asupra sănătății (infectări, spitalizări și decese) cauzat de gripă variază de la un sezon la altul. De exemplu, în ultimii ani, dominați de pandemia de COVID-19, când măsurile de sănătate publică au impus purtarea măștilor, distanțarea și, uneori, izolarea, au fost înregistrate semnificativ mai puține cazuri de gripă și răceală.

De ce facem infecții respiratorii mai des când este frig?

Deși infecțiile respiratorii precum răceala și gripa apar mai des în lunile de toamnă și iarnă, acest lucru nu înseamnă că frigul, în sine, este cel care le provoacă.

Autoritățile sanitare sugerează că motivul pentru care mai mulți oameni se îmbolnăvesc în această perioadă are de-a face cu deschiderea grădinițelor și școlilor (copiii din colectivitate transmit virusuri foarte ușor de la unul la altul) și tendința generală ca oamenii să se aglomereze în spații închise când este frig (mijloacele de transport în comun tind să fie mai aglomerate, de exemplu).

Ambii factori cresc posibilitatea ca infecțiile respiratorii să circule mult mai ușor de la o persoană la alta. În plus, unele studii științifice au arătat că stresul cauzat de factorii externi (mersul prin ploaie, vânt, frig etc.) poate slăbi imunitatea organismului în fața virusurilor.

Conduite preventive în fața răcelii și a gripei

Cel mai bun mod de a evita o infecție respiratorie este limitarea expunerii la virusurile și bacteriile care le provoacă, indiferent de vreme, alături de consolidarea imunității pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul rece. Există o serie de măsuri simple care pot fi luate și care sunt de mare ajutor în prevenirea răcelii și a gripei.

Spălatul pe mâini

Spălatul pe mâini corect este una dintre cele mai simple măsuri care pot fi luate pentru a scădea riscul de răceli și gripe. Dacă o persoană bolnavă strănută în propria mână, de exemplu, și apoi atinge o clanță, când o persoană sănătoasă atinge aceeași clanță, își transferă germenii pe mâna proprie. Dacă își atinge apoi nasul sau gura, se poate infecta cu virusul răcelii sau al gripei.

Așadar, spălatul pe mâini cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, oricât de banal ar părea, este esențial pentru o stare mai bună de sănătate. E recomandat să ne spălăm pe mâini mai ales după ce am atins suprafețe atinse des de alte persoane, la fel ca în exemplul de mai sus (clanțe, întrerupătoare etc.), înainte de a mânca și după ce am folosit toaleta.

Când nu există posibilitatea spălării pe mâini cu apă și săpun, acestea vor fi frecate bine, pentru 15-20 de secunde, cu o cantitate suficientă de dezinfectant pe bază de alcool (cel puțin 70%).

Folosirea unui șervețel când strănuți sau tușești

Dacă ai simptome precum strănut, secreții nazale sau tuse, este important să folosești un șervețel nou de fiecare dată când strănuți, îți sufli nasul sau tușești și pe care apoi să-l arunci la gunoi, pentru a scădea riscul de a transmite infecția respiratorie altor persoane. Când te confrunți cu aceste simptome, ideal ar fi să stai în casă până scapi de ele; dacă trebuie, totuși, să ieși din casă, poartă o mască chirurgicală, pentru a-i proteja pe cei din jur.

Evită fumatul activ și pasiv

Atât fumătorii, cât și persoanele care petrec mult timp în jurul acestora suferă de răceli mai severe și mai frecvente. Fumul de țigară conține o multitudine de substanțe nocive care dăunează sistemului imunitar, scăzându-i forța de a se apăra împotriva agenților patogeni. Acest fum usucă excesiv căile respiratorii și afectează acele firișoare de păr din nas care ajută la blocarea virusurilor.

Fii activ în mod regulat

Mișcarea este una dintre cele mai importante măsuri care pot fi luate pentru consolidarea imunității, de aceea este indicat să fim activi cât mai des, pe tot parcursul anului, ca să putem preveni, dar și lupta mai eficient împotriva infecțiilor respiratorii. Fie că este vorba de practicarea consecventă a unui sport, cum ar fi aerobicul, înotul sau artele marțiale, fie că este vorba pur și simplu despre mersul pe jos sau cu bicicleta, mișcarea este esențială pentru o stare mai bună de sănătate.

Ia în calcul vaccinul antigripal

Pentru a scădea și riscul de a face gripă, dar și riscul de complicații grave ale bolii, în fiecare toamnă se poate face vaccinul antigripal. Cere sfatul medicului de familie legat de acest aspect.
Soluții pentru consolidarea imunității

Multe produse din farmacii și magazine naturiste pretind că întăresc sau că susțin imunitatea. Deși există unele remedii naturale care ar putea sprijini imunitatea, e bine de știut că, pentru a avea un sistem imunitar cât mai solid, este nevoie în primul rând de o alimentație adecvată, de activitate fizică efectuată regulat și de o gestionare sănătoasă a stresului.

Alimentația adecvată

Nu există alimente minune despre care să se poată spune că vor împiedica în mod sigur instalarea răcelii sau a gripei, dar cercetările arată că persoanele care consumă zi de zi legume și fructe proaspete tind să aibă un sistem imunitar mai puternic.

Așadar, prima regulă pentru o imunitate bună este să mănânci bine. Ce înseamnă acest lucru, mai precis? A mânca bine înseamnă a pune accentul pe fructe și legume proaspete, proteine slabe (carne slabă, brânzeturi slabe, ouă), cereale integrale (pâine integrală, paste integrale), grăsimi sănătoase (nuci, semințe, ulei de măsline). A mânca bine înseamnă și a limita grăsimile saturate (carne grasă, smântână, unt), zaharurile (zahăr și diverse produse care conțin zahăr adăugat) și sarea în exces.

Activitatea fizică

Exercițiile fizice regulate sunt de bază pentru o viață mai sănătoasă. Activitatea fizică îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, scade tensiunea arterială, ajută la controlul greutății corporale și protejează împotriva unei varietăți de boli. La fel ca o dietă sănătoasă, exercițiile fizice pot contribui la sănătatea generală și, prin urmare, la un sistem imunitar sănătos.

Dacă nu ai fost obișnuit de mic să faci sport, e bine să știi că activitatea fizică începută la orice vârstă are beneficii pentru sănătate. E indicat să începi cu orice tip de mișcare îți este mai la îndemână, printre cele mai simple fiind mersul pe jos și exercițiile fizice efectuate în casă, inclusiv yoga.

Gestionarea stresului

Un dușman care stă mereu la pândă în viețile noastre este stresul. Pentru că nu prea are cum să fie învins definitiv, stresul trebuie gestionat cât mai bine. Adică, pentru o imunitate mai bună, caută să îți controlezi cât mai bine starea psihică, pentru a face față oricăror situații stresante în care ai putea ajunge.
Pentru a gestiona stresul, există mai multe soluții sănătoase, așa că încearcă-le și vezi ce anume te ajută pe tine: sport zilnic, plimbări în natură, meditație, yoga, exerciții de respirație, conversații cu persoane dragi, aromaterapie, ceaiuri de plante cu efect calmant (mușețel, sunătoare, lavandă, roiniță), cititul cărților, urmăritul unor videoclipuri amuzante (de exemplu, unele cu năzdrăvănii ale pisicilor) sau un hobby artistic ori practic (pictura, tâmplăria etc).