Ce poți păți dacă neglijezi infecțiile căilor respiratorii superioare
Ce poți păți dacă neglijezi infecțiile căilor respiratorii superioare
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestRăceala, laringita, faringita, amigdalita și sinuzita sunt câteva dintre cele mai frecvente infecții ale căilor respiratorii superioare. Chiar dacă aceste probleme pot apărea în orice moment al anului, sunt mult mai frecvente în sezonul rece, iar copiii, vârstnicii, persoanele cu afecțiuni cronice sau cu sistemul imunitar slăbit au un risc mult mai ridicat de îmbolnăvire.
Infecțiile respiratorii sunt provocate de diferite virusuri, bacterii sau fungi și se transmit pe calea aerului (când persoana strănută sau tușește fără a-și acoperi gura și nasul) sau prin contact direct (atingere) cu o persoană bolnavă sau cu o suprafață contaminată. Aceste infecții se pot manifesta prin tuse, febră, răgușeală, durere și dificultate la înghițire (disfagie), rinoree (scurgere nazală abundentă) sau nas înfundat, stare de oboseală și inflamarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului.
Manifestările clinice variază ca intensitate de la o persoană la alta și pot să dureze până la două săptămâni. Chiar dacă multe cazuri au o evoluție ușoară și pot fi tratate acasă, în special cele de origine virală, infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare nu trebuie neglijate, pentru că, în anumite situații, de la un simplu „roșu în gât” se poate ajunge, în timp, la complicații severe.
Insuficiența respiratorie este una dintre cele mai grave consecințe ale unei infecții respiratorii superioare, iar în acest caz administrarea de oxigen este esențială. Alte complicații severe pot să apară prin răspândirea infecției către diverse organe. Astfel, pot fi afectați plămânii (pneumonie, bronșită, bronșiolită), inima (pericardită sau miocardită), creierul (encefalită sau meningită) sau oasele (osteomielită). În cazul copiilor sau persoanelor cu boli cronice, pneumonia poate avea urmări grave, iar în lipsa tratamentului potrivit poate să ducă la deces.
Pentru a evita astfel de complicații, un consult la medicul de familie, în primă fază, este esențial în stabilirea unui diagnostic corect și a unui plan de tratament adecvat. Însă, în cazul agravării simptomatologiei preexistente, medicul de familie poate recomanda și o consultație ORL, scrie stiripesurse.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News