REPLICA ONLINE CONSTANTA

23.4° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
23.4° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Ce prevede strategia energetică a României pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă. Unitatea 3, gata până în 2030

Ce prevede strategia energetică a României pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă. Unitatea 3, gata până în 2030

Replica API 13 august 2019 | 00:00 480

Rezervele de uraniu, secrete şi nu prea

Rezervele de uraniu, secrete şi nu prea

România are nevoie de investiţii în sistemul său energetic de circa 30 de miliarde de euro până în anul 2030. Aproape jumătate, respectiv 14 miliarde de euro, merg către modernizarea şi retehnologizarea sectorului energiei electrice. Finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă una din priorităţi, se arată în „Strategia energetică a României 2019 – 2030, cu perspectiva anului 2050”. Unitatea 3 ar trebui pusă în funcţiune până în anul 2030.

„Energia nucleară, sursă de energie cu emisii reduse de carbon, are o pondere semnificativă în totalul producţiei naționale de energie electrică - circa 18% -, și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. Energia nucleară din România este susţinută de resurse și infrastructură internă ce acoperă întreg ciclul deschis de combustibil nuclear; practic, România are un grad ridicat de independenţă în producerea de energie nucleară”, se arată în strategia energetică.

Deficit de energie din anul 2028

Realizarea reactoarelor 3 şi 4 este necesară pentru a acoperi, în circa 10 ani, ieşirea din uz a altor unităţi de producţie: „Analizele privind necesitatea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor de mediu şi securitate energetică, siguranţă în aprovizionare şi diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat, care să asigure un preț al energiei suportabil pentru consumatori, relevă că Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă reprezintă una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacităţi existente”. Potrivit strategiei realizate de Ministerul Energiei, „proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă prevede finalizarea și punerea în funcțiune a două unităţi nucleare de tip CANDU 6, fiecare cu o putere instalată de 720 MW, un grup urmând a fi pus în funcțiune până în 2030”.

Reactoarele 3 şi 4 vor crea 19.000 locuri de muncă

„Mărirea capacităţii de producţie a CNE Cernavodă este, de asemenea, o măsură investiţională susținută de obiectivul de securitate energetică a României. Realizarea obiectivului de investiții va asigura un aport suplimentar de energie în sistemul energetic de circa 11 TWh, precum și o creştere a puterii instalate cu 1.440 MW.

Ţinând cont de caracteristica de operare a CNE, această putere va avea un grad ridicat de disponibilitate şi va permite asigurarea acoperirii bazei curbelor de producţie şi consum a energiei din SEN. Efectele sistemice ce se vor înregistra după realizarea acestor două grupuri vor fi următoarele:

- creşterea capacităţii de producţie a SEN cu efecte pozitive asupra securităţii energetice prin asigurarea aportului energetic al României pe pieţele regionale;

- instalarea unor grupuri noi cu eficienţă şi fiabilitate ridicată, fapt ce va ridica indicatorii globali de eficienţă şi fiabilitate ai sistemului de producţie;

- surplusul de putere şi energie în sistem va permite retragerea temporară din operare a altor capacităţi pentru modernizări şi retehnologizări sau închiderea acelor capacităţi la care acestea nu se justifică;

- tranziţia către un sector energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră;

- păstrarea capacitaţilor de producţie pe teritoriul naţional a activităţilor rentabile din sfera exploatării rezervelor de uraniu, a celor de procesare şi producere a combustibilului nuclear, având implicaţii pozitive şi asupra gestionării problemelor sociale din domeniul mineritului energetic;

- recuperarea investiţiilor realizate în construcţiile aferente Grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavoda;

o valorificarea rezervei de apă grea constituită în anii precedenţi pentru operarea CNE Cernavodă cu 4 grupuri operaţionale;

o asigurarea unei participări vizibile a industriei nucleare orizontale din România (inginerie, proiectare, fabricarea de echipamente etc) și creșterea numărului de locuri de muncă (cca19.000)”, se explică în document.

„România dispune de un ciclu deschis complet al combustibilului nuclear, dezvoltat pe baza tehnologiei canadiene de tip CANDU. Dioxidul de uraniu (UO2), utilizat pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, este produsul procesării și rafinării uraniului extras din producția indigenă. Compania Națională a Uraniului a intrat într-un proces de restructurare, urmând ca, în paralel cu procesul de închidere a minei Crucea (județul Suceava), să exploateze noi zăcăminte în condiții de eficiență. Până la deschiderea și exploatarea unor noi zăcăminte de uraniu indigen, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, Nuclearelectrica SA, achiziționează materia primă atât de pe piața internă, cât și de pe piața externă în vederea fabricării combustibilului nuclear”, se precizează în strategie.

Cât uraniu are România

Documentul strategiei energetice a României nu oferă informaţii despre rezervele actuale de uraniu ale ţării, pe care Ministerul Energiei le consideră clasificate. Cu toate acestea, în text se arată că „rezervele de minereu existente si exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcționarea a două unităţi nuclear-electrice pe toată durata de operare”. Ţinând cont, însă, de informaţiile publice, un reactor CANDU precum cele două de la Cernavodă au o durată de viaţă de circa 30 de ani, ceea ce înseamnă că rezervele actuale de uraniu ale României pot asigura funcţionarea a tuturor celor patru unităţi pentru o perioadă de 15 ani. Necesarul anual de combustibil nuclear este de 5.300 de fascicule pentru fiecare reactor, un astfel de fascicul conţinând 20 de kilograme de pulbere de dioxid de uraniu.

R.C.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
Am crezut ca sunteti un ziar independent,dar mi-am dat seama ca am suparat pe cineva, fapt pentru care imi cer iertare ca am indraznit sa comentez.
0
0
Am scris un comentariu dar am fost informat ca sunt caractere nepermise.Oare care pot fi acestea ?
0
0
Cat timp va mai dura afacerea asta nu stiu adica statul investeste si cand incep investitiile sa produca bani vin "oameni de afaceri"care inpreuna cu directori intreprinderilor de de stat isi inpart profitul produs de investitiile facute de stat.
2
0
marca Klaus Wernner Johannis...Poate mai ia un mandat dar nu stie bulangiul ca,cupola de la unitatea 3 este prost construita de la inceput.Somn usor drag presedinte Johannis !!!
6
0
Iar a inceput PSD ul campania ?
4
2
Exista vreo strategie energetica corecta in Romania?
7
0
reactoarele 3 si 4,vor fi superbe, nemaipomenite, de bun...gust,dar vor lipsi cu desavarsire!
8
0

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367