Ce proiecte vor să demareze primarii din judeţul Constanţa (I)

La capitolul datorii - stau bine. Deocamdată

Unităţile administrativ teritoriale din judeţul Constanţa sunt pe cai mari! Cel puţin aşa susţin cei care ne-au mărturisit că au demarat sau urmează în viitorul apropiat să lanseze mai multe proiecte concomitent. Potrivit acestora, primăriile şi-au structurat bugetele şi sunt pregătite să construiască/ modernizeze/ reabiliteze orice le stă în cale, fie că vorbim de drumuri, canalizări, şcoli sau baze sportive. Nicolae Matei, edilul municipiului Năvodari, a declarat, pentru "Replica", faptul că intenţionează să contracteze un credit bancar, pentru a-şi pune în aplicare proiectele: "Spre deosebire de alte primării din judeţ, primăria Năvodari este una chibzuită. Nu ne-am hazardat la cheltuieli majore şi avem în momentul de faţă un buget echilibat. Vom contracta în curând un credit, pentru a asigura următoarele proiecte. Vorbim de cofinanţare pentru lărgirea drumului dintre Năvodari şi Mamaia, Năvodari şi Ovidiu. Intenţionez să construiesc şi un centru de agrement, un aqualand, încă un parc, o piaţă de peşte, mă rog, sunt mai multe. În privinţa gradului de îndatorare, noi suntem cu datoriile achitate la zi".

La fel de chibzuit este şi primarul localităţii Agigea, Cristian Cârjaliu, care a declarat pentru Replica: "Cheltuielile noastre sunt în limita încasărilor.Aşa a fost de când sunt eu primar. În momentul de faţă, avem o serie de proiecte în desfăşurare, cum ar fi 10 kilometri de canalizare şi tot atâţia de apă şi vom demara şi cu altele. Mă refer la extinderea centrului pentru tineret, un proiect în valoare de trei milioane de lei sau altul pentru informare-evaluare turistică de 10 milioane de lei. De asemenea, va urma şi un proiect elaborat în colaborare cu Ministerul Educaţiei, privind un centru educaţional, cu săli de conferinţe şi aşa mai departe". Nici primarul localităţii Pecineaga, Lili Pâslaru, nu este presat de datorii. Edilul susţine că se încadrează în limitele impuse de buget şi, la rândul său, demarează o serie de proiecte. "Stăm bine. Momentan! Am avut şi sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, în privinţa unor facturi vechi. Acum sunt achitate. În principiu, veniturile noastre proprii acoperă cheltuielile curente. Ne axăm acum pe modernizarea a 23 de kilometri de drum. Este un proiect în colaborare cu Ministerul Dezvoltării şi vom începe în curând, întrucât licitaţiile sunt deja adjudecate", a declarat edilul.

Gâju e-n aşteptare, Grameni ia bani de la CJC

Primarul localităţii Cumpăna, Mariana Gâju, se plânge de trenarea proiectelor şi finanţărilor. Gâju susţine că procedurile sunt greoaie şi este nevoită să aştepte pentru orice proiect pe care intenţionează să îl pună în aplicare. Ea a declarat pentru "Replica": "Acest plan naţional de dezvoltare se mişcă foarte greu. Fie că vorbim de proiecte de finanţare a drumurilor, pentru bazele sportive, locuinţele ANL, finanţările de la ministere vin foarte greu. De asemenea, sunt proiecte stopate, care trebuie reluate. În ceea ce priveşte procedurile, pentru că, de exemplu, pentru asfaltări sau canalizări, repartiţiile se fac de la Consiliul Judeţean. Aşteptăm acum". În localitatea Mihai Viteazu, lumea e din ce în ce mai săracă, dar, noroc cu primarul Gheorghe Grameni, care ne-a asigurat că se află în "topul chibzuiţilor". El a declarat că: "Eu ştiu să mă chibzuiesc. Dar, ştiţi cum e, când bate ciocanul cioc-cioc în pământ. Încasările sunt mult mai mici faţă de acum doi ani şi asta pentru că lumea e din ce în ce mai săracă. Numai că eu mă descurc. M-a ajutat şi Consiliul Judeţean, a făcut o grădiniţă în localitate şi le mulţumesc pentru asta şi mi-a dat şi în vară bani pentru o şcoală. Pentru asta, a trebuit să bat scroafa pe la CJ şi m-au ajutat până la urmă. Avem un credit acum pentru reabilitarea unor drumuri şi suntem la zi cu ratele. Până la urmă şi la mine la firmă e la fel, achit ratele. Nu poţi fii dator la bancă".

Arieratele, mărul discordiei pentru USL

Problema arieratelor a stârnit dezbateri publice aprinse. Scrisoarea de intenţie adresată FMI în luna mai de Executiv a fost la un pas să nu treacă de board, iar, pe plan intern, a fost mărul discordiei între partenerii de alianţă şi chiar de partid. O circulară trimisă în luna martie către Consiliile Judeţene şi primării de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, prin care a cerut ca autorităţile locale să-şi plătească cu prioritate arieratele, i-a enervat peste măsură pe liderii din teritoriu, care s-au deplasat la Bucureşti pentru a discuta cu Victor Ponta. Cel mai tranşant a fost atunci preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. El a fost extrem de acid la adresa lui Voinea: "Voinea nu ne poate da nouă ordine, doar nu poate comanda un ministru numit unor aleşi. Nu se poate să ordone nimeni de la Bucureşti, că nu mai suntem pe vremea lui Ceauşescu, să ordone unul şi toţi să execute până jos. Eu nu ştiu cine sunt aceşti deştepţi din Ministerul de Finanţe, care nu ştiu cu ce se mănâncă economia reală de piaţă". Potrivit unui raport al Expert Forum, publicat în luna februarie a.c., un sfert din cele aproape 2.900 de comune din ţară au cheltuieli cu salariile mai mult decât duble faţă de veniturile proprii, arată datele din 2010. Şi aici sunt incluse cotele din impozitul pe venit primite de la bugetul de stat. Sărace, autorităţile locale, mai ales cele de la ţară, sunt excesiv de dependente de transferurile de fonduri de la centru.

Marius Florian VASILE