Ce verdict va da CCR pe 28 decembrie în legătură cu legea pensiilor magistraților?

Judecătorii Curții Constituționale sunt chemați din nou să dea o decizie în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților. Putem vorbi de a noua sau a zecea decizie în acest sens, începând cu anul 2000 și până în prezent. Dacă până acum judecătorii CCR au respins de fiecare dată această lege, de această dată specialiștii în drept vorbesc despre o decizie favorabilă pentru Guvern, care are la bază rațiuni politice, nu juridice. Avocatul Toni Neacșu spune că judecătorii CCR ar putea admite în parte sesizarea ÎCCJ, în timp ce avocatul Ingrid Mocanu vorbește despre un vot al judecătorilor PNL pentru și un vot al judecătorilor PSD împotrivă.

Curtea Constituțională a României

Judecătorii Curții Constituționale au decis să tranșeze problema pensiilor magistraților, duminică 28 decembrie. Evident că pe seama acestei decizii se fac tot felul de speculații, mai ales de ordin politic, ceea ce confirmă și mai mult faptul că Curtea Constituțională a României judecă din punct de vedere politic anumite spețe.

Avocatul Toni Neacșu a făcut un amplu comentariu în încercarea de a anticipa verdictul CCR din 28 decembrie 2025 plecând de la raportul întocmit de președintele CCR Simina Tănăsescu pe legea privind pensiile magistraților, raport care spune el a creat o anumită stare de panică în rândul celor care așteaptă un vot favorabil, mai ales la Guvern.

Simina Tănăsescu

Raportul care dă totuși fiori Guvernului

”Simina Tănăsescu este liderul majorității din CCR prezentată ca fiind pro-guvernamentală și care ar garanta că legea va trece fără probleme prin controlul constituționalității. Raportul, întocmit în timp record, ar fi trebuit să anticipeze o înfrângere a minorității care urma să protejeze aceste pensii de serviciu. Deși a evitat intenționat să se pronunțe explicit, insistând doar acolo unde se putea reține clar că nu există neconstituționalități, asta făcând parte din strategia președintelui de influențare a unei decizii, Raportul constată clar și fără echivoc aspecte care vor face dificilă adoptarea comodă a unei soluții de respingere integrală a sesizării ICCJ”, spune fostul membru al CSM Toni Neacșu.

Potrivit acestuia, președintele CCR constată explicit că reglementarea propusă conduce la eliminarea de facto a pensiilor de serviciu ale magistraților din legislație. Astfel, prin condițiile de pensionare propuse pensia își pierde caracterul de pensie de serviciu și se transformă în una exclusiv contributivă.

Toni Neacșu mai spune că sub acest aspect Raportul evită intenționat să analizeze deciziile anterioare ale CCR sau dreptul UE care stabilesc drept o garanție a independenței justiției prin reglementarea unei pensii de serviciu care, pe lângă componenta contributivă, trebuie obligatoriu să conțină și o componentă necontributivă, un adaos care constituie o reparaţie pentru inconvenientele generate de responsabilităţile, interdicţiile şi incompatibilităţile specifice funcţiei de magistrat.

Pensia magistraților trebuie să rămână una de serviciu

”Altfel spus, indiferent cum o reglementezi, pensia magistraților trebuie să rămână una de serviciu”, mai spune Toni Neacșu. El a duce în discuție și toate celelalte decizii ale CCR pe aceeași temă, care nu au fost puține, nr. 20/2000, nr. 873/2010, nr. 433/2013, nr. 501/2015, nr. 45/2018, nr. 574/2018, nr. 153/2020, 900/2020, care au respins de fiecare dată anularea acestor drepturi. Ceea ce este și mai interesant este faptul că prin Decizia CCR nr. 873/2010 se spunea că pensiile de serviciu ale magistraților sunt singurele care nu pot fi eliminate.

Al doilea element este că modul de calcul al pensiei finale (70% din net, 55% din brutul unei baze de calcul) încalcă întreg cadrul de protecție juridică a independenței justiției stabilit la nivel național (jurisprudența CCR), prin hotărârile CJUE (Hotărârea din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23 și multe altele) sau la nivel european (Cartea europeană privind statutul judecătorilor, Recomandarea Comitetului de Miniștri din 2010).

Aceste două elemente analizate timid de Simina Tănescu sunt cele care au indus panică în randul specialiștilor constituționali din jurul Guvernului, ceea ce a făcut ca Ilie Bolojan să înțeleagă că o soluție favorabilă lui nu poate fi decât impusă politic.

Toni Neacșu

”Cred ca e riscantă orice încercare de anticipare a soluției CCR. Pentru simplul considerent că din punct de vedere strict juridic, tehnic, e imposibil ca legea să treacă în forma actuală, dar din punct de vedere politic e improbabil să nu treacă. Prin amânarea dosarului pentru duminică CCR reușit să rupă problema pensiilor magistraților de retorica plăților din PNRR, dar nu și de restul discursului politic extrem de populist și agresiv împotriva justiției și a celor ce o fac, magistrații. Probabil va exista o nouă soluție rabinică, menită să împace pe toată lumea, adică o admitere în parte a sesizării ICCJ, dar care nu va bloca posibilitatea retrimiterii oarecum rapidă a unei noi versiuni a legii, care de data aceasta ar urma să treacă. Cert este că vom avea o pronunțare pe fond și că, în caz de retrimitere în Parlament, chiar pe probleme aparent mărunte, o nouă variantă nu va putea fi retrimisă decât în februarie 2026, când se reia sesiunea parlamentară ordinară, dacă Parlamentul nu va fi convocat într-o sesiune extraordinară”, a declarat pentru Replica de Constanța avocatul Toni Neacșu.

Mult mai directă în abordare a fost avocatul Ingrid Mocanu, care nu de puține ori a spus că CCR nu mai judecăt de foarte mult cauzele decât în cheie politică.

Ingrid Mocanu

”Nu fac speculații pe soluții, mai ales la CCR, unde judecarea cauzelor nu se face potrivit Constituției. Probabil judecătorii PNL+Nicușor vor susține legea lui Bolojan iar ai PSD o vor respinge”, a declarat Ingrid Mocanu.

Așa cum spunea avocatul Toni Neacșu, în analiza individuală pe care vor trebui să o facă ceilalți judecători ai CCR vor fi nevoiți sa se refere, măcar ca proces deliberativ interior, și la acestea, pentru că nu se suprapun integral peste motivele invocate formal de ÎCCJ în sesizarea depusă. Acestea fiind spuse, mizele la CCR pe această lege rămân exclusiv unele politice, iar nu juridice.