Toni Neacșu: În cazul Călin Georgescu este prima oară când nu înțeleg nimic din ceea ce se întâmplă într-un dosar penal

Avocatul Toni Neacșu a declarat într-un interviu pentru Replica de Constanța că, în dosarul de la CEDO dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, Executivul a pus la dispoziția judecătorilor niște falsuri grosolane în ceea ce privește banii cheltuiți de statul român în ultimii 20 de ani pentru plata unor drepturi salariale angajaților din sistemul bugetar, în baza unor sentințe judecătorești. El a precizat că sumele cheltuite de statul român sunt de aproximativ 40 de ori mai mari decât cele raportate la CEDO. În ceea ce privește dosarul lui Călin Georgescu, Toni Neacșu a spus că deciziile judecătorilor sunt peste puterea de înțelegere a oricui care lucrează cu legea.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Toni Neacșu despre dosarul arestării lui Călin Georgescu: E prima oară când nu înțeleg aproape nimic din ce se întâmplă

Potrivit declarației avocatului Toni Neacșu, fost judecător CSM, într-un interviu exclusiv pentru Replica de Constanța, după ce a văzut deciziile contradictorii din dosarul arestării lui Călin Georgescu, este pentru prima oară în cariera sa când nu înțelege nimic din ce se întâmplă.   

„E foarte, foarte complicat cu dosarul ăsta și aici am să încep prin a vă spune că, cu toată experiența mea lungă, destul de lungă zic eu, eu am cam renunțat să încerc să înțeleg ceva, ce se întâmplă cu acest dosar. Pur și simplu mă depășește.

Deci este prima oară, cred, când nu mai pot să-mi formez o părere juridică pe baza ceea ce cunosc eu ca chestiuni teoretice sau a practicii mele. E prima oară când nu înțeleg aproape nimic din ce se întâmplă într-un dosar penal, ceea ce nu știu dacă este vina mea neapărat, ci probabil că a faptului că tocmai acest dosar nu parcurge niște etape normale și, mă rog, se iau niște decizii cel puțin ciudate. Dar acum haideți să o luăm punctual.

Într-adevăr, DIICOT-ul s-a remarcat de multă, multă vreme printr-o activitate foarte bună, în sensul că oamenii de acolo, în general, sunt profesioniști. Adică noi am avut multe cu DNA-ul, ne-am certat de nu știu câte ori cu DNA-ul, sigur că am criticat stilul lor acesta bombastic de a face urmăriri penale. Cu DIICOT-ul n-a fost cazul de așa ceva.

Mai mult, dosarele făcute de DIICOT, în general, sunt dosare serioase, bazate într-adevăr pe probe. Foarte, foarte greu să te aperi, ca avocat vorbesc de data asta, în dosarele făcute de DIICOT, pentru că sunt profesioniști, știu să strângă probe. Acest dosar a început într-adevăr, așa cum ați spus dumneavoastră, într-un mod scandalos.

Video 1:

Cred că-i prima oară, totuși, cred că nici pe vremea doamnei Kovesi nu s-a întâmplat asta, cred că-i prima oară când toată țara a putut asista în direct, practic, la efectuarea unei percheziții domiciliare. Vă aduc aminte că apărea în timp real ceea ce găseau investigatorii, procurorii, mă rog, ce găseau la percheziție. Adică mai găseau, nu știu ce, legitimație, imediat, instantaneu, în 5 minute apărea, mă rog, pe o pagină din aceasta de ziar, sau mai știu eu unde, apărea în online.

Toți vedeam ce se întâmplă acolo. Așa ceva este. Evident că este interzis de procedurile din România.

E nepermis să se întâmple așa ceva. Sigur, acolo au fost și multe, multe alte încălcări flagrante ale acelor proceduri, începând de la modul de ridicare a domnului Georgescu, mă rog, de pe stradă, și invitarea dumnealui să-și exercite un drept. Și anume, dreptul de a participa la efectuarea percheziției la domiciliul său.

Acesta e un drept, să știți. Până la urmă, nu este o obligație ca să-l iei după stradă și să-l duci cu forța. Asta a fost prima fază. Când s-a ajuns la instanță, deja lucrurile au luat o turnură pe care, eu repet, nu mai pot să o explic în niciun fel, pentru că nu există niciun fel de rațiune juridică. Adică, în același dosar, pe baza acelorași probe, să spunem, și pe baza acelorași solicitări ale procurorilor, ca o persoană să treacă prin absolut toate măsurile preventive, respectiv să se ia decizii radical, diametral opuse, în același dosar, repet, se există de două ori, până acum, completele acelea de divergență, adică ei între ei, judecătorii, să nu se înțeleagă, în niște proceduri foarte simple“, a declarat Toni Neacșu.

Toni Neacșu

Premieră într-un dosar de arestare preventivă: două completuri de divergență

Toni Neacșu a continuat referitor la procedura de arestare preventivă că nu a văzut niciodată în cariera lui un complet de divergență. El spune că în acest dosar au fost soluții absolut ciudate judecate foarte repede.

„Procedura de arestare preventivă, vă rog să mă credeți, e una dintre cele mai simple, în sensul de formale. Adică are un foarte mare grad de subiectivism, permis de lege judecătorului, tocmai de-aia așa ceva nu se poate întâmpla în mod natural. Divergențele pot apărea, sigur că da, când vorbim de chestiuni complicate, cum sunt vinovăția persoanei, adică pe soluțiile ca atare.

Acolo poate pot apărea, pentru că, sigur, una e să-i dai zece ani, alta e să-i dai achitare și acolo pot apărea. Dar pe măsuri preventive nu există. Noi avem deja două astfel de complete aici.

Avem soluții total ciudate. Adică gândiți-vă că s-au judecat și foarte repede. Adică la trei zile, să spunem, după ce Curtea de Apel tocmai decisese că trebuie să rămână în arest preventiv, la trei zile judecătorul de la tribunal a venit și a spus exact pe dos, în condițiile în care, în mod normal, trebuia să țină cont de ceea ce deciseseră ceilalți, superiorii lui, să spunem, cei de la Curtea de Apel, cu trei zile înainte.

Și așa mai departe. Sunt foarte multe lucruri care nu mai pot fi înțelese din punct de vedere al logicii juridice. Sigur, vorbim pe fond.

Eu nu am acces la dosar. Am acces, ca și dumneavoastră, doar la informațiile din spațiul public. Cunosc foarte bine avocații domnului Georgescu. Mă rog, unul din ei e chiar un reputat profesor de drept penal. Sunt convins că ceea ce spune este adevărat. De exemplu, că nu i s-a permis accesul la dosar pentru a-și face apărarea.

Nu de alta, dar așa se întâmplă în general. Procurorii încearcă să te pună în dificultate și nu îți dau acces la anumite probe din dosar, deși ar trebui să o facă. Astea sunt firești.

Video 2:

Nu cunosc ce-i în dosarul ăsta, este cel puțin neobișnuit într-adevăr să ceri și mai ales să obții arestarea unei persoane în România pentru fapte petrecute cu foarte multă vreme în urmă, pentru tipul acesta de infracțiune, care, credeți-mă, nu e cea mai gravă. E o înșelăciune. Adică, sigur, forțând puțin lucrurile, e ca și cum parchetul acum ar fi recuperatorul victimelor, părților vătămate, din înșelăciunea asta.

Încearcă să recupereze banii unor persoane care au avut o înțelegere contractuală proastă, sau ce au făcut ei acolo, ce își vor fi dat, ce țepe își vor fi dat, dacă și-au dat între ei. Dar, în esență, chestiunea aceasta e una civilă. Asta voia să spună și domnul avocat.

Până nu se face dovada că pur și simplu acel milion de euro a ajuns în buzunarul persoanei pe care tu o cercetezi, adică a domnului Georgescu, nici nu poți să vorbești de o infracțiune, mă rog, poate mai puțin una care să justifice o măsură preventivă, cea mai aspră măsură preventivă. Dar, una peste alta, dovada că lucrurile nu sunt în regulă în acest dosar sunt tocmai acele decizii contradictorii succesive, inclusiv acele complete de divergență, ceea ce înseamnă că deciziile nu s-au luat în dosarul acesta exclusiv pe baza ceea ce era în dosar, pentru că atunci vă garantez că era ceva mai multă uniformitate în hotărâri. Nu poți să treci de la control judiciar direct la arestare preventivă, după aceea la arestare preventivă, apoi la arest la domiciliu, iar la control judiciar și după aceea iar la arest preventiv.

Eu, cel puțin, n-am întâlnit în cariera mea, de aceea v-am spus că, într-un fel sau altul, sunt perplex. Pur și simplu și uneori fără replică. Din păcate, am încercat acum să dau un răspuns, adevărul e că pur și simplu nu înțeleg nici eu juridic ce s-a întâmplat“, a spus Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Judecătorii s-au împărțit în două tabere adverse

Toni Neacșu a spus că în prezent se întâmplă ceva în sistemul judiciar: judecătorii, după ce au scăpat de acest control strict politic, respectiv al serviciilor de informații, din păcate s-au scindat, s-au împărțit în tabere adverse în interiorul instanțelor.

„Acum depinde cum interpretăm noțiunea asta de dosar politic. Dacă un dosar politic este acel dosar în care deciziile nu mai sunt fundamentate exclusiv juridic, ci sunt fundamentate și pe alte considerente, care țin, eu știu, de opțiunea politică sau opțiunea ideologică sau modul în care un judecător sau altul privește, eu știu, diferite evenimente din societatea românească, da, este un dosar politic.

Culoarele acelea pe care le știm noi, eu cred că nu mai există. Adică nu mai sunt lucrurile, nu mai merg lucrurile în justiție – cel puțin cea pe care o văd eu, cu care lucrez mereu –, nu mai merg ca înainte, în sensul în care pur și simplu procurorul știe la ce judecător să ajungă, soluția este cumva scrisă dinainte, se știe dinainte la ce soluție vom ajunge. Nu.

Se întâmplă altceva cu sistemul judiciar, în special cu instanțele și anume: judecătorii, după ce au scăpat de acest control strict politic, respectiv al serviciilor de informații, din păcate s-au scindat, s-au împărțit în tabere adverse în interiorul instanțelor. Sunt pe criterii care nu sunt politice neapărat, ci sunt mai largi și anume ideologice. Pur și simplu modul în care ei văd lucrurile, mediul înconjurător, văd ce se întâmplă, cum interpretează jocurile politice și absolut orice, dar nu sunt politice.

Pur și simplu au și ei o părere despre tot ce se întâmplă. E un conflict imens, din punctul meu de vedere, în momentul de față, între judecători, pentru că, pe de o parte – hai să o spunem deschis –, sunt cei grupați în jurul a ceea ce încearcă să facă Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, și anume să revenim la afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, ale dreptului penal, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și așa mai departe.

Să dea toate garanțiile oferite, inclusiv prescripția, pentru că e o garanție de sute de ani a dreptului la un proces echitabil. Iar pe partea cealaltă avem o categorie de judecători care preferă să se bazeze mai puțin pe litera legii, să spunem așa, și mai mult pe propriul mod în care ei ar vrea ca statul să reacționeze la anumite acțiuni. Sunt niște judecători puțin mai înverșunați, dau soluțiile puțin mai cu dinții încleștați, mai puțin, repet, citind efectiv ce, doamne iartă-mă, spune textul de lege, și mai mult spunând că așa merită X, Y, asta este.

Mi-e teamă că ceva de felul ăsta s-a întâmplat, trebuie să existe la un moment dat, nu știu, să se întâmple ceva în justiție, o armonie, să se apropie puțin taberele astea, pentru că asta nu e justiție. Justiția trebuie să fie – asta o știm – trebuie să se împartă la fel față de toată lumea, trebuie să fie imparțială și eu nu trebuie să am frică când apelez la un judecător care gândește altfel decât mine. Nu trebuie să conteze faptul că eu gândesc altfel decât judecătorul X. Din păcate, în foarte multe hotărâri se vede foarte clar că unele decizii, unele hotărâri, unele decizii în materia penală cu care lucrez, sunt luate tocmai pentru că judecătorul gândește altfel decât persoana pe care o judecă. Îmi pare rău, dar asta este concluzia mea“, a explicat Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Guvernul a depus informații de un fals grosolan la CEDO

Referitor la conflictul dintre Guvern și magistrați privind plata drepturilor salariale, Toni Neacșu a afirmat că în dosarul de la CEDO, Guvernul condus de Ilie Bolojan a comunicat niște informații evident false, evident mincinoase, dar flagrant, grosolan de false.

„În ce context au apărut toate aceste informații false trimise la Curtea Europeană a Drepturilor Omului? Păi, au apărut în contextul în care era un război pe față, extrem de violent, între Guvernul României – era Ilie Bolojan atunci, încă – și Înalta Curte de Casație și Justiție, Lia Savonea. Probabil că lumea își aduce aminte, s-au dat în judecată pe la Curtea Constituțională, erau comunicate, ieșeau prin presă și unii, și alții se acuzau de una sau de alta.

Ce vreau să spun: înainte să deschidem subiectul ăsta, aici nu e vorba despre magistrați, despre drepturile salariale ale magistraților, pentru că intrăm într-un subiect care, mă rog, în fine, o să provoace în publicul larg o anumită emoție, să spunem așa, dar ideea este că nu e vorba despre asta. În ce context – vă spun imediat –, în ce context au apărut toate aceste informații false trimise la Curtea Europeană a Drepturilor Omului? Păi, au apărut în contextul în care era un război pe față, extrem de violent, între Guvernul României – era Ilie Bolojan atunci, încă – și Înalta Curte de Casație și Justiție, Lia Savonea. Probabil că lumea își aduce aminte, s-au dat în judecată pe la Curtea Constituțională, erau comunicate, ieșeau prin presă și unii, și alții se acuzau de una sau de alta.

Video 3:

În contextul ăsta au apărut, într-adevăr, într-un dosar, oarecum fără miză pentru noi toți ceilalți, în care, într-adevăr, reclamanți la CEDO erau niște judecători. Guvernul a comunicat niște informații evident false, evident mincinoase, dar flagrant, grosolan de false. Sigur că acele informații, așa cum erau ele falsificate – și la care am să revin –, nu făceau altceva decât să convină poziției pe care o avea Ilie Bolojan față de drepturile pe care le solicitau judecătorii.

Și anume, scenariul era următorul, se vehiculează și acum, din păcate: judecătorii sunt lăcomia, judecătorii sunt singuri în țara asta care și-au dat drepturi salariale judecându-se unii pe alții, judecătorii pun în pericol bugetul țării, pentru că, dacă îi plătim pe ei, nu mai avem să facem politici sociale și așa mai departe, dăm faliment. Asta era scenariul. Acele informații false trimise la Curtea Europeană n-au făcut decât să justifice acest tip de discurs care exista la acel moment.

Și acum, care sunt informațiile false? Informațiile false sunt acelea că, în ultimii 20 de ani în România, drepturi salariale în instanțele din România n-au câștigat aproape deloc judecătorii. Ei au câștigat 1,6 miliarde de euro. Atâta li s-a plătit în ultimii 20 de ani prin aceste hotărâri judecătorești, în timp ce tot celălalt personal bugetar, până la 1,4 milioane de oameni câți sunt, a câștigat tot în 20 de ani doar cifra de 78 de milioane de euro“, a precizat Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Câți bani a plătit cu adevărat bugetarilor, în baza unor hotărâri judecătorești

Toni Neacșu a continuat afirmând că Guvernul României a plătit în ultimii 20 de ani compensări salariale la nivel bugetar obținute prin hotărâri ale instanțelor de peste 23 de miliarde de lei.

„Atâta li s-a plătit lor, deci atâtea dosare au câștigat prin instanțele de judecată. Minciuna e grosolană, pentru că realitatea e exact pe dos. Și anume, suma plătită tuturor bugetarilor în țara asta, mai puțin judecătorii, în ultimii 20 de ani, e cel puțin de 23 de miliarde de lei pe această zonă – să nu știu exact cât vine în euro, dar ca idee, mult mai mare –, peste 5 miliarde de euro.

Hotărâri judecătorești, numărul de dosare: judecătorii au obținut – există aceste date, pe un institut la care sunt asociat, am făcut niște analize ample; cine vrea, le găsește acolo cu sursele lor – pe număr de dosare, am avut 6.000 de titluri executorii care îi priveau pe judecători, procurori, mă rog, justiția, în sensul ăla. Ce înseamnă titlu executoriu? Hotărâre judecătorească, sau persoane care au dat în judecată și au obținut o hotărâre judecătorească în care s-a dat un drept salarial. Dincolo, avem deja peste 168.000 de titluri executorii.

Asta însemnând peste 400.000 de bugetari care s-au judecat în instanțele din România și au câștigat, pur și simplu, un drept de natură salarială. Și acum minciuna e clară. Eu sper să se facă lumină în chestiunea asta.

În primul rând, guvernul, Nicușor, cum vrea să fie, acum dumnealor au ieșit diplomați și ar trebui să știe ce înseamnă când minți o instanță internațională. Ce înseamnă asta sub aspectul credibilității României pe plan internațional? Bănuiesc că o să revină, vor spune că a fost o eroare, au uitat să treacă 10 zerouri acolo la cifra aia. Se va rezolva asta. Dar problema fundamentală – și pe asta încercam eu să tot spun oamenilor – e alta, și anume: noi avem o problemă de esență în statul ăsta.

Și anume, de 20 de ani, cel puțin de 20 de ani, că de atunci am putut eu să cuantific, partidele politice în România nu reușesc să câștige alegerile decât dând legi mincinoase sau legi amăgitoare, hai să înțelegem așa, prin care consacră diferite drepturi salariale unor largi categorii profesionale, evident bugetari, pentru că aceia sunt plătiți de stat. Un partid promite sau chiar adoptă o lege prin care cresc anumite salarii, să spunem, sau dau anumite drepturi noi, după care, câștigă alegerile, uită brusc de acea lege și de faptul că a promis acele lucruri, și fie, eu știu, eșalonează, amână aplicarea legii respective, fie pur și simplu nu o aplică ca atare.

Da, s-a întâmplat de atâtea ori. Aduceți-vă aminte: cei 50% promiși, trecuți în lege, profesorilor, care li s-au plătit cu greu ulterior și au rămas în, mă rog, greu de tot. Dar ăsta este un fenomen. Partidele în România, toate, așa trăiesc, pur și simplu: ca să câștige alegerile, dau aceste drepturi, pe care apoi nu vor să le mai dea. Oamenii merg în justiție, pentru că în justiție lucrurile sunt simple. Dacă am o lege în care scrie negru pe alb că un om are un drept salarial, eu trebuie să-i dau acel drept salarial fără să țin cont de nimic: că bugetul n-are bani, că politic nu se vrea. Dar dacă scrie în lege, atunci trebuie să-i dau acel drept.

Și așa s-a ajuns la valul acela uriaș, imens, imens de cereri pe rolul instanțelor de judecată. Și de aceea cred că era important să subliniem și să înțelegem cu toții că situația asta nu îi privește numai pe judecători. Situația asta privește tot personalul bugetar. Aproape nu există bugetar în țara asta pentru care o componentă din salariul lui, din ce privește ce are pe fluturaș, să nu fie datorată unei hotărâri judecătorești de felul acesta. De ce? Pentru că politicienii l-au mințit, i-au dat un drept după care n-au mai vrut să i-l dea. Și poate așa se explică. Cel puțin, asta este explicația mea. Și conflictul acesta e extrem de brutal între guvern – Ilie Bolojan a fost cel mai bun exponent al conflictului acesta din partea guvernului – și justiție.

Pentru că, într-adevăr, justiția, intrând în acest domeniu, nu face altceva decât să influențeze modul în care bugetul național al României este conceput și mai ales cum se fac plățile, unde se duc plățile. Sigur că politicienii, partidele la putere și-ar dori să plătească ce au ei chef, nu ce sunt obligați să facă, în sensul acesta. Sigur, când ai o hotărâre judecătorească, ești obligat, în primul rând, să-ți plătești datoriile.

Asta înseamnă că rămân mai puțin bani pentru ceea ce partidele vor să facă, într-adevăr. Adică, nu știu, să dea la comunități, la autoritățile locale, de exemplu, mai mulți bani. De ce să dau eu creșteri salariale la nu știu cine? Că oricum, a câştigat alegerile și peste patru ani le mai dau o lege, îi mai păcălesc și atunci. Eu le dau celor ai mei, în autoritățile locale, banii respectivi. Despre asta e vorba și cred că asta e dimensiunea reală a conflictului“, a afirmat Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Guvernul Luca Niculescu are termen de garanție

Toni Neacșu a făcut și câteva referiri la Guvernul Luca Niculescu. El a precizat că greaua moștenire lăsată de Ilie Bolojan poate fi imediat stabilită de Curtea de Conturi. El a mai spus că Guvernul Luca Niculescu are termen de garanție care cel mai probabil va expira la sfârșitul primăverii lui 2027.

„Dacă într-adevăr există o grea moștenire, avem instituția ale statului [sau: instituțiile statului] care trebuie să constate dimensiunea acelei grele moșteniri. Există Curtea de Conturi, a cărei misiune este să verifice execuția bugetară și modul în care un guvern sau un ministru a administrat banii publici pe perioada cât a fost în funcție. Asta trebuie să o facă Curtea de Conturi.

Este un organism independent și, mai ales, specializat. Așa că îl chemăm pe ministrul finanțelor – care este același cu cel de acum șase luni – îl chemăm pe ministrul finanțelor să dea socoteală pentru propriile erori, eventual. E mai degrabă un discurs politic. Deci cred că se va da repede, totuși, pentru că trebuie dată [legea] și intrată în vigoare până la întâi. La revedere! O dai degeaba. Vom avea rectificarea bugetară.

Probabil că luni va și fi publicată în Monitorul Oficial. Lucrurile sunt foarte complicate. Cred că e important să înțelegem cu toții că avem un guvern PSD în sensul că, din punct de vedere constituțional și juridic, nu avem decât un singur partid în acest guvern. Asta înseamnă că coloratura politică a guvernului este PSD, indiferent cine este premier. Premierul probabil că a fost pus acolo doar pentru a garanta că PSD-ul nu-și face chiar cu totul de cap, să spunem așa, în ceea ce privește înlocuirea anumitor miniștri. Pentru că dacă premierul ar fi fost de la PSD, e sigur că putea să schimbe ce miniștri voia cu absolut oricine.

Video 4:

Și atunci, este un soi de garanție pe care președintele României și-a dorit-o față de schimbările astea. Nu știu. Nu cred că vom ajunge la alegeri anticipate, dar nu dau viață lungă acestui guvern. Este evident că vor fi modificări majore. Are termen de garanție. Deci va expira undeva la sfârșitul primăverii următoare, după care vom vedea cât de mare va fi haosul.

Eu sper doar ca situația României din punct de vedere financiar și bugetar să nu fie atât de neagră pe cât cred că este în realitate. Asta cred că este cel mai important. Mi-e teamă că și deficitele alea de care se vorbește sau, mă rog, găurile acelea – 40 de miliarde, zic unii, 50, alții – mi-e teamă că și acelea sunt subdimensionate și că ele sunt mult mai mari.

Nu uitați banii de pentru magistrați, nu uitați această hotărâre judecătorească pentru care curg pe zi penalități de 1%. Da, dar știți cât înseamnă acel 1%? Vreo 78 de milioane. Adică exact cum zicea guvernul acela mincinos, că s-a plătit întregului sector bugetar în 20 de ani.

Ideea este că în 3 luni de zile, dacă nu se execută acea hotărâre, suma penalităților astea înseamnă exact dublarea creditului inițial. Adică de la 4,8 miliarde ajungem la 9 miliarde. Asta este. Probabil că va exista o soluție să se împace, pentru că până la urmă am văzut că s-a găsit totuși un început de dialog între justiție și executiv, și e normal să fie așa, totuși. Adică nu e normal să avem războaie de-astea pe viață și pe moarte între instituțiile fundamentale ale statului român“, a încheiat Toni Neacșu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.