Cercetătorii spulberă tot ce se știa despre obezitate: noile descoperiri indică urmări grave, pe viață

Oamenii de știință au identificat două tipuri distincte de obezitate, cu diferențe fiziologice și moleculare care pot avea consecințe asupra sănătății pe tot parcursul vieții, potrivit 360medical.ro.

O echipă condusă de oameni de știință de la Institutului Van Andel, din Statele Unite, a identificat două tipuri distincte de obezitate cu diferențe fiziologice și moleculare care pot avea consecințe pe tot parcursul vieții asupra sănătății și răspunsului la tratament al bolii, citează stiripesurse.ro.

Descoperirile, publicate luni în revista Nature Metabolism, oferă o înțelegere mai nuanțată a obezității decât definițiile actuale și ar putea furniza date mai precise pentru diagnosticul și tratamentul obezității și al tulburărilor metabolice asociate.

Studiul oferă noi detalii și despre rolul epigeneticii asupra sănătății, și oferă informații despre legătura dintre insulină și obezitate.

„Aproape 2 miliarde de oameni din întreaga lume sunt considerați supraponderali și există mai mult de 600 de milioane de oameni cu obezitate, totuși nu avem un cadru pentru a clasifica indivizii în funcție de etiologiile precise ale bolii”, a declarat J. Andrew Pospisilik, președinte al departamentul de epigenetică de la institutului Van Andel și autorul corespondent al studiului.

„Folosind o abordare bazată exclusiv pe date științifice, vedem pentru prima dată că există cel puțin două subtipuri metabolice diferite de obezitate, fiecare cu propriile caracteristici fiziologice și moleculare care pot influența sănătatea. Transpunerea acestor constatări într-un test cu utilitate clinică i-ar putea ajuta pe medici să ofere îngrijiri mai precise pacienților”, a mai precizat cercetătorul.

În prezent, obezitatea este diagnosticată după indicele de masă corporală (IMC), care este corelat cu grăsimea corporală, și este generat prin compararea greutății în raport cu înălțimea.

Este o măsură imperfectă, spun specialiștii, deoarece nu ține cont și de alte diferențe biologice, ceea ce poate denatura starea de sănătate a unui individ.

Folosind studii de laborator pe modele de șoarece și o analiză inteligentă a datelor provenind de la TwinsUK, o resursă de cercetare de pionierat și un grup de studiu dezvoltat în Regatul Unit, echipa a descoperit patru subtipuri metabolice care influențează tipul corpului unui individ: două care predispun un individ să fie mai slab și două care predispun la obezitate.

Unul dintre subtipurile de obezitate descoperite este caracterizat printr-o masă mai mare de grăsime, iar celălalt a fost caracterizat atât printr-o masă mai mare de grăsime, cât și printr-o masă musculară mai scăzută.

În mod oarecum surprinzător, echipa a descoperit că al doilea tip de obezitate a fost asociat și cu o inflamație crescută, ceea ce poate crește riscul pentru anumite tipuri de cancer și alte boli.

Ambele subtipuri au fost observate în mai multe grupuri de studiu, inclusiv la copii.

Aceste perspective reprezintă un pas important către înțelegerea modului în care aceste tipuri diferite de obezitate influențează riscul de boală și răspunsul la tratamente, spun autorii.

După ce subtipurile au fost identificate în datele umane, echipa a verificat rezultatele pe modele de șoareci.

Abordarea le-a permis oamenilor de știință să compare șoareci identici, din punct de vedere genetic, crescuți în același mediu și hrăniți cu aceleași cantități de hrană.

Studiul a arătat că subtipul inflamator pare să rezulte din modificări epigenetice declanșate absolut întâmplător.

Echipa a mai descoperit că șoarecii frați, identici genetic, fie au crescut la o dimensiune mai mare, fie au rămas mai mici, fără ca, la unii dintre ei, să existe o predispoziție.

Un tipar similar a fost observat în datele a peste 150 de perechi de gemeni umani, fiecare dintre ei fiind practic la fel din punct de vedere genetic.

„Descoperirile noastre din laborator aproape că au copiat datele descoperite la gemenii umani. Am văzut din nou două subtipuri distincte de obezitate, dintre care unul pare a fi „declanșabil” epigenetic și este marcat de o masă musculară mai scăzută și mai multă grăsime, semnale inflamatorii crescute, niveluri ridicate de insulină și o semnătură epigenetică puternică”, a precizat Pospisilik.

Conform calculelor și trăsăturilor evidențiate, doar 30%-50% din rezultate pot fi legate de influențe genetice sau de mediu, ceea ce înseamnă că jumătate din ceea ce suntem este guvernat de altceva, spun specialiștii.

Acest fenomen se numește variație fenotipică inexplicabilă (UPV) și reprezintă o provocare, oferind un potențial neexploatat oamenilor de știință.

Studiul indică faptul că rădăcinile UPV se află probabil în epigenetică, procesele care guvernează când și în ce măsură sunt utilizate instrucțiunile din ADN.

Mecanismele epigenetice sunt motivul pentru care indivizi cu aceleași instrucțiuni genetice, cum ar fi gemenii, pot avea trăsături diferite, precum culoarea ochilor și a părului. Epigenetica oferă, de asemenea, ținte tentante pentru tratamentele de precizie.

„Această variație inexplicabilă este dificil de studiat, dar răsplata unei cunoașteri aprofundate este imensă”, a spus Pospisilik.

„Epigenetica poate acționa asemănător unui comutator care „pornește” sau „oprește” genele, ceea ce poate promova sănătatea sau, atunci când lucrurile merg prost, boala. Contabilizarea UPV nu există momentan în medicina de precizie, dar se pare că ar putea reprezenta jumătate din cest puzzle. Descoperirile de astăzi subliniază puterea recunoașterii acestor diferențe subtile dintre oameni pentru a ghida modalități mai precise de tratare a bolilor”, a mai precizat cercetătorul.

Echipa speră că aceste descoperiri vor furniza date importante pentru dezvoltarea viitoarelor strategii în medicina de precizie și vor duce la metode care să poată fi utilizate în cabinetele medicilor, pentru a înțelege mai bine sănătatea individuală a pacienților și pentru a dezvolta o îngrijire medicală corespunzătoare.