CINE ‘PLĂTEŞTE’ în CAZUL unui ACCIDENT provocat de o MAŞINĂ care ÎNCETINEŞTE sau OPREŞTE pe DN??
CINE ‘PLĂTEŞTE’ în CAZUL unui ACCIDENT provocat de o MAŞINĂ care ÎNCETINEŞTE sau OPREŞTE pe DN??
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPERICOLE!
PERICOLE!
Nu puține sunt cazurile în care șoferul unui autoturism care încetinește sau oprește pe un drum județean/național, să zicem, pentru a efectua manevra de întoarcere peste marcajul dublu continuu, provoacă un accident rutier. Este vorba despre faptul că autoturismul care rulează în spate colizionează cu acesta. În astfel de situații au apărut tot felul de păreri, unii șoferi susținând că vina ar trebui să fie, în multe dintre cazuri, a celui care încetinește/oprește și nu a celui care intră în coliziune.
“Pe DN3 au fost multe cazuri de genul ăsta. De multe ori, chiar și eu am fost la un pas de a intra în spatele altei mașini. Pentru că, spre exemplu, noaptea, nu-ți dai seama că ăla merge încet pentru a opri și pentru a vira. Și tu mergi normal, iar apoi oprește brusc și gata. Accident. Era să o pățesc, da. În cazul acesta, de ce sunt și eu vinovat?”, a spus un constănțean. Accidente rutiere pe DN3, drumul care leagă Constanța de Valu lui Traian, chiar au fost înregistrate în număr mare. Ca și pe alte drumuri naționale, de altfel, până ce au fost montate parapete despărțitoare. Recent, s-a anunțat că vor fi montate și pe DN 3, pe o porțiune de câțiva kilometri.
Însă, problema participanților la trafic este modul în care se stabilește vina celor implicați. ”Au fost nenumărate cazuri de acest gen înregistrate. În cele mai multe dintre ele, în judecată au fost trimiși ambii șoferi. Cel din spate pentru nepăstrarea unei distanțe corespunzătoare în mers, pentru că și aici se merge pe ideea: nu trebuie acum să dau peste el pentru că a oprit neregulamentar. Iar cel din față, potrivit Art. 6 din Codul Rutier, nu trebuie să efecteze manevre de schimbare a direcției ori oprire bruscă sau în locuri nepermise, care să genereze o stare de pericol.
Mai pe scurt, în astfel de cazuri se stabilește culpă comună, procentajele fiind stabilite în instanță”, au declarat, pentru “Replica”, polițiștii constănțeni. Numai că și aici sunt mai multe aspecte, care, bineînțeles, sunt atent analizate de către anchetatori. “Cunoaștem și noi faptul că noaptea nu se poate observa dacă cel din față staționează. Pentru că, de multe ori, nu stă cu piciorul pe frână ca să se aprindă indicatoarele de pe spate, ci se mișcă foarte ușor, lasă mașina să curgă cum ar veni, așteaptă să se elibereze contrasensul și, da, nu îți dai seama dacă merge sau stă. Chiar dacă situația este cum am prezentat-o, în dosar va fi cercetat și cel din spate.
Mai există cazuri în care cel din față oprește brusc și virează, dar, din declarațiile șoferilor, se poate afla ușor cum au stat lucrurile și așa se stabilește vina fiecăruia. Din toate cazurile noastre, nu prea au existat situații ca șoferii din spate, ca să le spunem așa, să nu fi ajuns în instanță. Pentru că, cu toate că ei susțin că sunt nevinovați, au o vină de fond în sensul că nu sunt atenți maxim la trafic.
Am avut niște cazuri, spre exemplu, de a atrage răspunderea celui care a oprit, pe care nu l-a lovit nimeni din spate. Cel din spate a tras de volan și s-a dus pe contrasens, unde a lovit frontal o altă mașină. Vinovatul principal a fost cel care a oprit, care nici nu fusese atins, pentru că a fost primul care a încălcat regulile de circulație, care a generat o stare de pericol. Pe fondul unei stări de pericol se pot suprapune și alte nereguli, cum ar fi viteza excesivă a celui din spate.
Că de obicei așa se întâmplă. Se stabilește prin distanța de frânare, proiectări, avarii, toate fac obiectul unui calcul de viteză. Ne dăm seama foarte ușor cum s-au desfășurat evenimentele. Dacă are loc un impact față – spate, între primul oprit și cel din spate, și dacă roțile erau virate către stânga se vede după cum se proiectează mașina. În măsura în care mergea încet și avea roțile orientate către în față, proiectarea are un alt unghi, chiar dacă se duce pe contrasens. Repet, se poate afla în concret tot ce s-a întâmplat, iar cei din spate nu sunt chiar nevinovați”, au adăugat oamenii legii.
Liliana CHIRU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News