REPLICA ONLINE CONSTANTA

18.4° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
18.4° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Clădirile din Piaţa Ovidiu, ADĂPOST pentru COPII FUGIŢI de ACASĂ!

Clădirile din Piaţa Ovidiu, ADĂPOST pentru COPII FUGIŢI de ACASĂ!

Replica API 28 august 2019 | 22:14 419

ALO, AUTORITĂŢILE?!?

ALO, AUTORITĂŢILE?!?

Piaţa Ovidiu din Constanţa, gazdă pentru numeroase monumente istorice şi a simbolului care atestă latinitatea românilor - statuia marelui poet exilat la Tomis, Publius Ovidius Naso - este astăzi, în 2019, un centru în care se adună localnici, turişti, artizani, oameni de afaceri, se organizează spectacole, se locuieşte fără drept în clădiri... dar ce nu se face în Constanţa?!

Asistăm la un schimb de cultură printre plimbările răcoroase pe străzile ramificate înspre mare, mai ales între cei care plătesc taxe pentru locuinţele lor şi cei care nu o fac, în locuinţele altora. Aici vin şi oameni fără adăpost, si copii şi vagabonzi, caută o cameră abandonată şi hop-ţop se instalează. Unii muncesc cu ziua pentru a-si câstiga pâinea de zi cu zi, alţii se folosesc de cameră doar pentru a zace acolo, ocupă case fără stăpân, deşi acest lucru nu este permis de lege. Aceştia găsesc o pătură de căldură în camerele clădirilor dărăpănate, uitate de timp, cu arhitectura somptuoasă, dar scobită de vreme de-a lungul anilor. Sunt ascunse printre noile construcţii din piaţă, ce au arhitectură prea simplă pentru fluxul cultural ce a străbătut Constanţa, şi pe aici pare a fi foarte simplu să trăieşti fără să plăteşti taxe într-o casă care nu-ţi aparţine. Fără curent, fără apă, uitate de proprietari, potrivite pentru vagabonzi. "Ne descurcăm şi fără telefon şi fără curent, tot găsim de muncă", asta spun doi băieţi care dorm într-o cameră ce are geamurile sparte, într-o clădire abandonată, vizavi de Catedrala Sfinţilor Petru şi Pavel.

Pe lângă Catedrală, printre construcţiile sfărâmate de vreme şi cafenelele boeme, este o clădire portocalie cu 2 etaje (strada Revoluţiei din 22 Decembrie 1989), ce stă să cadă, roasă din toate părţile, ale cărei camere adăpostesc doi tineri, Claudiu şi Alex, cu vârste de 20 ani, respectiv 14 ani. Doi copii orientaţi – după cum spun ei - care susţin că muncesc cu ziua şi că le place să fie pe cont propriu, dar aceea nu este casa lor. Amandoi sunt fugiţi de acasă. Alex, cel mic, a plecat de curând din familie, deşi ar fi putut să plece alături de ei, într-o locuinţă socială. A decis să nu o facă, ca să înveţe cum să se descurce singur. Claudiu, cel mare, la fel, vrea să se descurce singur. A repetat anul patru de liceu, şi s-a oprit, pentru că: "Ne scot pe toţi ca pe nişte roboţi, pe bandă, şi nu mă încântă deloc să fac asta pentru mine, aşa că mă descurc singur", spune el. Alex ştie că acea clădire ar aparţine Regiei Autonome de Exploatare a Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) şi susţine că îl cunoaşte pe şef, deşi asta nu le dă nici un drept să locuiască în clădire, ei nu au ce să facă. Au spus că s-au obişnuit să fie controlaţi şi ameninţaţi din când în când cu evacuări de urgenţă.

Nu au bucătărie, nu au baie, frigider şi nici măcar telefon, dar asta nu-i opreşte să muncească cu ziua pe unde este nevoie în oraş, în construcţii, pe plajă, pe unde se caută necalificaţi şi totuşi banii câştigaţi nu par a fi investiţi în îmbunătăţirea traiului lor. Din păcate, amândoi sunt fumători, iar asta se observă la primul pas făcut în camera în care se odihnesc. Mirosul înţepător de tutun ce vine din chiştoace aruncate pe o mică măsuţă, lângă un pat cu cearceafuri rupte, naşte curiozităţi despre cât de multe lucruri fumează cei doi, dar se pare că este vorba doar despre tutun. Tinerii sunt conştienţi că stau pe un spaţiu deţinut de către administraţia locală. Când sunt vizitaţi de necunoscuţi, le iese la iveală o subtilă ruşine, desenată de gesturi prin care adună repede de pe ici-colo câte una-alta, ca să nu pară prea dezordonat, ceea ce denotă că au o oarecare prezenţă şi simt că ceva este în neregulă. Ar fi putut oricând să fie găsiţi drogaţi, leşinaţi în cameră sau cu o droaie de sticle de bere în casă, dar nu a fost cazul, acestea lipseau şi singurul lor drog este tutunul.

"Menţinem camera cât de cât curată, oricum nu prea avem timp să stăm pe aici fiindcă suntem mai tot timpul plecaţi la muncă. Rareori ne cumpărăm de mâncare ca să putem face mizerie, din chiştoace ce mai facem grămezi. Avem haine aruncate în altă camera, puse într-un colţ, pe valize. Strângem cât putem", a spus Claudiu, băiatul mai mare.

Iulian RUSU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
grija: Cainii. Ce copii? Ce cladiri ca dupa razboi? Ce blocuri neterminate? Nu-i intereseaza nimic. Neam de hingheri!
1
0
Boilor!!! Nu mai aveti ce sa scrieti? Stau vis a vis de Catedrala. Biserica de ce nu ii ajuta? Nu are bani Teodosie....probabil...
11
2
tiganii vand organele copiilor fugiti de la casa de copii. fac numai grozavii.
3
1
unde sunt copiii fara adapost? ca in art e vb de 1 si ca era fara parinte ai sunat la 112?
2
0

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367