Consiliul Europei cere anchetarea celor peste 1.000 de decese de la Dumbrava

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, cere autorităților române să investigheze temeinic circumstanțele în care s-au produs peste 1.000 de decese în centrele din Dumbrava, județul Bihor. Oficialul european se declară îngrijorat că așezământul coordonat de Viorel Pașca a putut funcționa ilegal timp de mai mulți ani, deși societatea civilă, jurnaliștii și Avocatul Poporului semnalaseră situația.

Viorel Pașca

Solicitările apar într-o scrisoare adresată premierului Ilie Bolojan, la 10 iulie 2026, în urma vizitei efectuate de comisar în România în perioada 26-29 mai. Documentul a fost transmis și ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Michael O’Flaherty solicită proceduri independente în dosarul Dumbrava, reguli mai dure pentru oprirea centrelor fără licență și mecanisme clare prin care decesele din cămine să fie raportate și investigate.

„Peste o mie de decese înregistrate”

În scrisoare, comisarul Consiliului Europei califică situația din satul Dumbrava drept „deosebit de îngrijorătoare” și arată că instituția ar fi găzduit, de-a lungul anilor, mii de persoane vulnerabile.

„Timp de mulți ani, această instituție a funcționat ilegal, găzduind, potrivit informațiilor, mii de persoane vulnerabile în condiții abuzive, fiind înregistrate peste o mie de decese”, se arată în document.

Oficialul salută intervenția recentă a DIICOT și transferarea beneficiarilor către spitale și centre autorizate. Ridică însă o problemă esențială: cum a putut situația să continue atât de mult timp, în ciuda avertismentelor repetate?

„Mă îngrijorează faptul că această situație a persistat atât de mult timp, în pofida numeroaselor semnale de alarmă trase de societatea civilă și de jurnaliști, precum și a recomandărilor formulate de Avocatul Poporului”, afirmă Michael O’Flaherty.

Consiliul Europei 

Consiliul Europei cere investigarea completă a deceselor

Scrisoarea nu se limitează la problema lipsei autorizațiilor. Comisarul solicită ca întreaga activitate de la Dumbrava, inclusiv circumstanțele în care au murit beneficiarii, să fie investigată independent.

„Este important acum ca procedurile referitoare la Dumbrava să se desfășoare cu integritate și independență, iar circumstanțele, inclusiv cele privind decesele care au avut loc, să fie investigate temeinic”, precizează oficialul european.

O’Flaherty atrage atenția și asupra reacțiilor apărute după intervenția procurorilor. Potrivit acestuia, dezbaterea publică a devenit puternic polarizată, iar persoanele care au expus presupusele abuzuri au fost vizate de discursuri instigatoare la ură în mediul online.

Ce acuzații formulează procurorii DIICOT

Dosarul instrumentat de DIICOT vizează presupusa constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile.

Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost constituită în 2020 de Viorel Pașca, împreună cu soția și cei trei fii ai săi. Activitatea s-ar fi desfășurat sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG” – „Dumnezeu Poartă de Grijă”, prezentată drept organizație umanitară, dar care nu deținea licențele necesare pentru furnizarea de servicii sociale sau medicale.

Procurorii susțin că sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilități psihice grave și oameni fără adăpost – ar fi fost exploatate sub pretextul ajutorării. Victimele ar fi fost cazate în centre care funcționau ilegal, iar activitatea ar fi urmărit obținerea unor beneficii financiare.

Acuzațiile se află în curs de cercetare și nu înlătură prezumția de nevinovăție a persoanelor anchetate.

cimitir Dumbrava

Viorel Pașca neagă acuzațiile

Viorel Pașca susține că activitatea sa nu a fost ilegală și că nu a intenționat să organizeze un azil, ci să ofere locuințe persoanelor care nu aveau unde să stea.

„Mi-am propus să construiesc sau să amenajez case pentru oameni care nu au unde să locuiască. Asta mi-am propus, nu să fac azil”, a declarat acesta într-un interviu acordat Euronews.

El a respins și acuzațiile potrivit cărora beneficiarii nu ar fi primit tratament, ar fi fost izolați sau ar fi rămas fără telefoane și documente. Viorel Pașca afirmă că este nevinovat și că dorește găsirea unei formule prin care activitatea să poată continua legal.

Curtea de Apel București a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă și a înlăturat măsura controlului judiciar față de Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și o altă persoană cercetată. Hotărârea privind măsurile preventive este definitivă, dar nu reprezintă o soluție asupra vinovăției sau nevinovăției în dosarul penal, scrie stiripesurse.ro.

Controale concentrate pe acte, nu pe situația oamenilor

Scrisoarea Consiliului Europei formulează critici mai ample la adresa sistemului românesc de îngrijire. Michael O’Flaherty susține că inspecțiile se concentrează frecvent asupra respectării standardelor formale și nu acordă suficientă atenție drepturilor și bunăstării rezidenților.

„Ar fi utilă revizuirea metodelor de inspecție, astfel încât, alături de criteriile tehnice, să fie avute în vedere într-o mai mare măsură exercitarea efectivă a drepturilor și bunăstarea rezidenților”, arată comisarul.

Oficialul mai constată că persoanele vârstnice și cele internate în centre sunt privite în continuare mai degrabă ca beneficiare ale unor servicii decât ca titulari deplini de drepturi.

În plus, lipsa serviciilor de îngrijire face dificil accesul persoanelor vulnerabile, în condițiile îmbătrânirii populației. Oamenii săraci, cei cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mintală riscă să rămână între sisteme diferite de asistență, fără să primească sprijinul de care au nevoie.

Modificări legislative, inclusiv în domeniul penal

Comisarul recomandă României să înăsprească aplicarea normelor de autorizare și să analizeze adoptarea unor noi prevederi legale, inclusiv de natură penală, dacă acestea sunt necesare pentru combaterea căminelor ilegale.

„Ar fi utilă revizuirea și adoptarea unor prevederi legale – inclusiv în dreptul penal, acolo unde este necesar – pentru a combate funcționarea căminelor ilegale și pentru a întări mecanismele de monitorizare independentă”, se precizează în scrisoare.

Consiliul Europei mai recomandă:

• consolidarea sprijinului acordat Avocatului Poporului;
• crearea unor canale accesibile prin care beneficiarii să poată reclama abuzurile;
• susținerea organizațiilor neguvernamentale care protejează drepturile rezidenților;
• proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor din cămine;
• o mai bună integrare a sistemelor de asistență socială și medicală;
• finanțarea adecvată și predictibilă a serviciilor de îngrijire.