Constănţeanul Moga, membru în 'comisia Iordache': 'Prin modificările la Legile Justiţiei, magistraţilor li se conferă mai multe drepturi'
Constănţeanul Moga, membru în 'comisia Iordache': 'Prin modificările la Legile Justiţiei, magistraţilor li se conferă mai multe drepturi'
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCelebra comisie Iordache a finalizat miercurea trecută dezbaterile pe Statutul judecătorilor şi procurorilor, prima din pachetul de Legi ale Justiţiei. Legea intră săptămâna aceasta la vot în Camera Deputaţilor, apoi în Senat, după care va ajunge la promulgare, la preşedintele Klaus Iohannis.
Comisia Iordache continuă azi, de la ora 10.00, lucrările pe Legea 304/2004, privind organizarea judiciară.
Membru în această comisie, senatorul PSD de Constanţa Nicolae Moga a explicat că au existat şi există neînţelegeri pe tema legilor, însă ele nu se justifică. Comentariul a fost făcut în contextual în care, referitor la răspunderea magistraţilor, inclusiv partenerii de coaliţie, adică reprezentanţii ALDE, s-au arătat nemulţumiţi. “Modificările aduse la lege, adică formulările de acum, au venit din partea aociaţiilor profesionale, a magistraţilor. Spre exemplu, acum se menţionează că statului îi revine dreptul să se îndrepte împotriva magistratului vinovat. Înainte, în lege prevederea era formulată: statul se poate îndrepta împotria judecătorului...”.
Iată articolul 96, la care a făcut referire Nicolae Moga:
“Plata de către stat a sumelor datorate cu titlul de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
După ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acţiune in regres prin Ministerul de Finanţe, împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea credinţă sau neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Termenul de prescripţie a acţiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun şi începe să curgă de la data achitării integrale a prejudiciului de către stat.
Competenţa de soluţionare a acţiunii in regres revine, în primă instanţă, Curţii de Apel Bucureşti - sectia civila. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea in regres îşi exercită atributiile la curtea de apel competentă sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea in regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinata, la alegerea reclamantului.
Pentru exercitarea acţiunii in regres este necesară stabilirea existenţei relei-credinţe sau a gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului prin hotărâre penală definitivă sau în condiţiile prevăzute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificări prealabile, cercetarea disciplinară, acţiunea disciplinară şi soluţionarea acesteia prin hotărâre definitivă”.
Moga a mai precizat că magistraţii nu ar avea de ce să nu fie mulţumiţi cu modificările ce vor fi aduse Legilor Justiţiei: „Li se conferă mai multe drepturi. Spre exemplu, un judecător care a stat în chirie, după pensionare nu poate fi dat afară din acea locuinţă..”.
Reamintim că a fost stabilită o comisie specială de modificare a Legilor Justiţiei - Comisia specială pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției, constituită prin votul Plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Vorbim despre trei legi care reglementează, simplificând, funcționarea puterii judecătorești: Legile 303, 304 și 317 din 2004.
Comisia este condusă de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, iar componenţa ei este următoarea:
Federovici Doina-Elena, senator, Grupul parlamentar al PSD;
Cazanciuc Robert-Marius, senator, Grupul parlamentar al PSD;
Țuțuianu Adrian, senator, Grupul parlamentar al PSD;
Moga Nicolae, senator, Grupul parlamentar al PSD;
Florea Oana-Consuela, deputat, Grupul parlamentar al PSD;
Gilia Claudia, deputat, Grupul parlamentar al PSD;
Halici Nicușor, deputat, Grupul parlamentar al PSD;
Nicolicea Eugen, deputat, Grupul parlamentar al PSD;
Popa Ștefan Ovidiu, deputat, Grupul parlamentar al PSD;
Tănăsescu Alina-Elena, deputat, Grupul parlamentar al PSD;
Cupșă Ion, deputat, Grupul parlamentar al PNL;
Schelean-Șomfelean Valeria-Diana, deputat, Grupul parlamentar al PNL;
Scântei Laura-Iuliana, senator, Grupul parlamentar al PNL;
Gorghiu Alina Ștefania, senator, Grupul parlamentar al PNL;
Ion Stelian-Cristian, deputat, Grupul parlamentar al USR;
Dircă George-Edward, senator, Grupul parlamentar al USR;
Marton Arpad-Francisc, deputat, Grupul parlamentar al UDMR;
Ambrus Izabella-Agnes, deputat, Grupul parlamentar al UDMR;
Cătăniciu Steluța-Gustica, deputat, Grupul parlamentar ALDE;
Bădulescu Dorin-Valeriu, senator, Grupul parlamentar al PMP;
Vasile Daniel, deputat, Grupul parlamentar al minorităților naționale.
A.C.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News