Cosmin-Gabriel Popp a demisionat din funcția de vicepreședinte al AEP

Președintele Nicușor Dan l-a eliberat din funcție pe vicepreședintele AEP Cosmin-Gabriel Popp, în mijlocul unui conflict între PNL-USR și președintele AEP Adrian Țuțuianu pe marginea proiectului de lege privind partidele politice pe care Autoritatea Electorală Permanentă l-a înaintat Parlamentului.

Cosmin-Gabriel Popp

Popp a demisionat din funcție. „La data de 10 noiembrie 2026, domnul Cosmin-Gabriel Popp se eliberează din funcția de vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente”, conform decretului publicat în Monitorul Oficial.

Fost deputat PDL în 2004-2008, Popp a fost numit în funcția de vicepreședinte AEP pentru un mandat de 8 ani de fostul președinte Klaus Iohannis în aprilie 2024, după ce Popp a lucrat la Administrația Prezidențială ca director și consilier de stat în 2018-2024.

Demisia vicepreședintelui AEP apare în contextul unui conflict politic pe marginea legii partidelor politice.

Președintele AEP este numit de Parlament și este ajutat de doi vicepreședinți, unul numit de Președintele României și celălalt numit de Guvern.

Acuzații vehemente din PNL și USR la adresa șefului AEP

PNL și USR se opun vehement modificărilor propuse de Autoritatea Electorală Permanentă condusă de Adrian Țuțuianu (PSD).

„Un proiect de lege propus de o instituţie condusă de un reprezentant PSD şi iniţiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid, iar acest lucru este inacceptabil. Nu putem fi de acord ca înfiinţarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianţe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, aşa cum e cazul Autorităţii Electorale Permanente”, conform PNL.

USR l-a acuzat pe preşedintele AEP că încearcă să promoveze, în beneficiul PSD, modificări ale legislaţiei privind partidele politice, cu scopul de a împiedica o eventuală alianţă electorală între USR şi PNL.

Explicațiile lui Adrian Țuțuianu

Adrian Ţuţuianu a respins aceste acuzaţii, precizând că AEP nu lucrează în interesul vreunui partid politic, ci în "interesul unei administraţii electorale independente, profesioniste şi credibile".

Proiectul de modificare a legii partidelor a fost pus în transparenţă decizională în 21 august de către AEP, acesta prevăzând, printre altele, că partidele să fie înregistrate sau dizolvate prin hotărâre a Autorităţii.

Preşedintele Autorităţii, Adrian Ţuţuianu a precizat că acesta a fost discutat cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare în 28 iulie şi 27 august, cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare în 2 septembrie, precum şi cu reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor publice locale, iar în 4 noiembrie a avut loc o nouă dezbatere.

Reprezentanţii AEP au resping "categoric" încercarea de "a transforma AEP într-o ţintă a disputelor politice" dintre partide.

„Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie autonomă, independentă şi apolitică, care îşi exercită atribuţiile cu imparţialitate, în interesul democraţiei şi al corectitudinii procesului electoral", se menţionează într-un comunicat.

Deputat USR: „Țuțuianu este bombardier politic”

Deputaţii Alexandru Dimitriu (USR) şi Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut, luni, preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice şi să lase Parlamentul să hotărască în privinţa legislaţiei în acest domeniu.

"Vrea el şi pixul lui să aibă drept de viaţă şi de moarte asupra partidelor politice. Asta se încearcă prin această lege a partidelor politice pe care încearcă în mod brutal şi forţat să o împingă domnul Ţuţuianu de la AEP. Domnule Ţuţuianu, vă rog frumos să retrageţi această lege şi să nu mai discutaţi despre ea. În caz contrar, vom depune plângere penală pentru delapidare. Folosiţi fondurile Autorităţii Electorale Permanente în scopul de a ajuta PSD. AEP nu este bâta PSD, aşa că vă rog frumos să vă abţineţi măcar în al doisprezecelea ceas. Veţi suporta toate rigorile legii", a spus Dimitriu.

Deputatul PNL Alexandru Muraru a spus că Ţuţuianu, este "bombardier politic", "care are o întreagă istorie la activ de gafe politice, de încălcări ale legii şi de abuzuri".

"Vreau să vă spun că există câteva lucruri foarte concrete prin felul în care acest bombardier politic şi echipa sa de PSD-işti de la AEP încearcă să blocheze alianţa PNL-USR. În primul rând, acest proiect de lege schimbă un lucru esenţial. Ştiţi foarte bine că, astăzi, înregistrarea alianţelor dintre partide se face la Tribunalul Bucureşti, printr-o decizie a unui magistrat, iar prin proiectul AEP, aceasta ar crea un filtru pentru ca această decizie să se mute administrativ la AEP. (...) Aş vrea să vă spun că PNL şi USR au luat decizia de a nu mai participa la niciun fel de consultare cu acest bombardier şi cu echipa PSD-istă de la AEP pe acest proiect de act normativ", a susţinut Muraru.

Țuțuianu: „Butoaiele goale fac gălăgie multă”

Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, le-a răspuns miercuri celor doi deputați PNL și USR și a încheiat dreptul la replică printr-o expresie atribuită lui Sofocle: „Butoaiele goale fac gălăgie multă”.

„Proiectul a fost prezentat şi supus consultării partidelor parlamentare şi neparlamentare, propunerile formulate urmând să fie analizate şi valorificate în forma finală. Fundamentarea acestuia are în vedere liniile directoare de conduită şi recomandările OSCE/ODIHR şi ale Comisiei de la Veneţia, precum şi jurisprudenţa relevantă, inclusiv Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 37/2022. Demersul vizează clarificarea şi sistematizarea normelor privind constituirea, organizarea şi funcţionarea partidelor politice, cu respectarea statutului acestora de persoane juridice de drept privat, a rolului lor de utilitate publică şi a funcţiei esenţiale în viaţa democratică.

Înregistrarea partidelor politice intră în competenţa autorităţilor electorale, în numeroase state cu tradiţie democratică, aşa cum sunt Irlanda, Malta, Ţările de Jos, Suedia şi provincia Quebec (Canada). De asemenea, în numeroase state, precum Austria, Croaţia, Cipru, Cehia, Finlanda, Letonia, Slovacia, Slovenia şi Spania, înregistrarea partidelor politice sau administrarea registrului acestora intră în competenţa unor autorităţi administrative centrale. Organizarea instituţională în materie de înregistrare a partidelor politice diferă de la un stat la altul, în funcţie de cadrul constituţional şi legislativ propriu. Aceste realităţi sunt uşor de verificat printr-o minimă documentare, iar afirmaţiile formulate fără o raportare la modelele europene şi internaţionale sunt lipsite de fundament.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat oportunitatea acestei soluţii, în scopul degrevării Tribunalului Bucureşti de o parte dintre cauzele şi procedurile specifice în materia partidelor politice."(...) În acelaşi sens, existenţa unei proceduri administrative în materia partidelor politice nu constituie o noutate la nivel european, întrucât, în numeroase state europene, cererile privind înregistrarea partidelor politice sunt soluţionate, în primă etapă, de autorităţi sau structuri administrative, soluţiile pronunţate în cadrul acestei proceduri putând fi supuse controlului instanţei judecătoreşti (...)".”, conform lui Țuțuianu, citează Agerpres.