Cum s-a aşezat praful, mai bine de patru luni, pe bodycam-urile din dotarea Gărzii de Coastă

La sfârșitul lunii iulie a.c., de Ziua Poliției de Frontieră, Garda de Coastă a primit o donație constând în cinci bodycam-uri, pentru polițiștii de frontieră. Dispozitivele au fost date în folosință abia în prima săptămână din decembrie a.c., adică după mai bine de patru luni, iar asta numai ca urmare a strădaniei directorului Gărzii de Coastă, care a emis o dispoziție în acest sens. În consecință, Garda de Coastă este, în acest moment, singura structură din cadrul Poliției de Frontieră Române care folosește bodycam-uri.

De câțiva ani, se tot discută de cât de necesare sunt bodycam-urile pentru oamenii legii. Ba, mai mult decât doar să discute pe această temă, sindicatele din sistemul polițienesc au trecut la acțiune și au achiziționat astfel de dispozitive de înregistrare audio și video, pe care polițiștii să le poarte la piept, pentru a nu mai exista situații „interpretabile” (precum cele de luare/dare mită sau ultraje). În Poliția Română, deja mai multe structuri, în special de Rutieră și Ordine Publică, au fost dotate cu astfel de aparatură. E drept, nu au toți polițiștii, dar este un început.

Bodycam-urile, donate în iulie 2018, de Ziua Poliției de Frontieră

În Poliția de Frontieră, însă, lucrurile se mișcă mult mai greu. O dovedește și faptul că, la Constanța a durat mai bine de patru luni să fie date în folosință patru dintre cele cinci bodycam-uri pe care Garda de Coastă le-a primit donație, de Ziua Poliției de Frontieră. Iar în acest moment, Garda de Coastă este „pioner” în domeniu, cele patru bodycam-uri fiind singurele dispozitive de acest tip folosite la nivelul Poliției de Frontieră!

„Au fost date în folosință, în urmă cu aproximativ o săptămână și ceva, numai pentru că directorul Gărzii de Coastă (n.r. comisar șef Laurențiu Cicu) s-a străduit, a făcut toate demersurile și a dat dispoziție la nivel local pentru a putea fi folosite, pentru că de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nici până în ziua de astăzi nu avem un răspuns”, a declarat pentru „Replica de Constanța”, Valentina Matea, reprezentantul Sindicatului ROPOL Garda de Coastă.

Concret, la sfârșitul lunii iulie a.c., sindicaliștii au donat Gărzii de Coastă cinci bodycam-uri. „Am cerut în nenumărate rânduri ministerului să doteze angajații cu camere audio-video, care sunt de o importanță maximă, însă, de fiecare dată, ni s-a spus că nu sunt bani. Am cumpărat noi și le-am dat colegilor. Poate ne vor urma exemplul și cei din minister”, declara, la acea dată, liderul de sindicat constănțean Valentina Matea. O dispozitiv a costat 1000 de lei.

Dispozitivele au fost donate, dar înainte de a fi date în folosință, a fost transmisă adresă către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pentru semnarea unei proceduri privind utilizarea lor. Iar în acest moment, situația ... s-a împotmolit!

„În luna martie a acestui an, organizația noastră sindicală a achiziționat 5 dispozitive de înregistrare audio-video pentru ca polițiștii de frontieră să le utilizeze în activitatea curentă. Nu insistăm asupra utilității și importanței acestor dispozitive, toată lumea știe cât sunt de necesare.

Câteva luni am așteptat pentru ca aceste dispozitive să poată fi donate Gărzii de Coastă, ocupându-ne și de îndeplinirea procedurii de verificare a acestora. Totul a fost gata chiar de Ziua Poliției de Frontieră, când am lansat proiectul la Garda de Coastă, prezentându-l și semnând contractul cu conducerea unității, care a apreciat inițiativa noastră, fiind foarte receptivă și preocupată pentru ca acestea să fie utilizate în scurt timp.

Patru luni a durat corespondența cu IGPF

După "practica" din Inspectoratul General al Poliției Române a fost transmis către IGPF modelul de dispoziție prin care aceste dispozitive pot intra în circuitul profesional al polițiștilor de frontieră. După ceva timp de gândire și răzgândire, IGPF a solicitat Gărzii de Coastă întocmirea unei proceduri de utilizare a bodycam-urilor, nefiind de-acord cu varianta utilizării în baza unei dispoziții a inspectorului general. Zis și făcut, a mai trecut ceva timp până procedura a fost întocmită "ca la carte" pentru a nu i se găsi cusur la nivelul IGPF, iar "împăraților" le revenea doar sarcina de a avea cerneală în stilou pentru autografe.

Tot așteptând aprobarea procedurii, se așezase praful pe bodycam-urile donate, așa că am început să punem întrebări. Răspunsul ne-a uimit!

IGPF-ul s-a sucit din nou: nu își asumă existența unei proceduri, ci a optat pentru varianta pasării responsabilității către directorul Gărzii de Coastă. Adică, până la urmă, directorul Gărzii de Coastă a emis o dispoziție proprie, conform căreia doar polițiștii de frontieră din Garda de Coastă pot folosi aceste dispozitive în activitatea profesională”, a arătat liderul de sindicat constănțean.

Drept pentru care, din dispoziția comisarului șef Laurențiu Cicu, directorul Gărzii de Coastă a fost realizat un studiu de impact, dovedindu-se că există cazuistica necesară pentru folosirea bodycam-urilor, iar la începutul lunii decembrie a.c., dispozitivele au fost date spre utilizare polițiștilor de frontieră.

O cameră audio-video, care ar fi trebuit să ajungă la Aeroportul Mihail Kogălniceanu, încă este nefolosită...

Toate cele patru bodycam-uri au ajuns la angajații de la punctele de trecere a frontierei: la Negru Vodă, Ostrov, Vama Veche și Băneasa. „Aceasta a fost situația, iar pentru a urgenta, directorul Gărzii de Coastă a făcut un studiu de impact și a dat o dispoziție pe plan local. Era păcat să le ținem degeaba, în condițiile în care chiar sunt necesare și toată lumea știe cât de importante sunt”, a adăugat liderul de sindicat.

A mai rămas însă o cameră video-audio nefolosită. Acesta era destinată, inițial, polițiștilor de frontieră de la Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”. Dar pentru că aceștia sunt subordonați direct IGPF-ului, lor nu li se aplică dispoziția șefului Gărzii de Coastă. Drept pentru care... nu pot folosi bodycam-ul.

„Avem una pe care momentan o ținem degeaba, chiar discutasem cu directorul dacă găsește structură unde să fie folosită, urmând ca în momentul în care se reglementează și la aeroport sau în orice altă structură”, a adăugat Valentina Matea.

„Evident că IGPF cunoaște și faptul că în organizația noastră există polițiști de frontieră și din propria sa curte... de exemplu, cei din cadrul PTF Aeroport Mihail Kogălniceanu Constanța. Ei bine, acestora nu li se poate aplica dispoziția directorului Gărzii de Coastă, prin urmare, membrii organizației noastre din cadrul acestei structuri nu pot primi din partea organizației astfel de dispozitive și dacă ar primi, nu le-ar putea folosi.

Ce credeți că a împiedicat IGPF-ul pentru aprobarea unei proceduri, astfel încât în orice structură a Poliției de Frontieră să poată exista la un moment dat bodycam-uri pe care colegii noștri să le folosească? Un studiu de impact!

Oare cât e de greu să faci asta și cât ar dura, în condițiile în care știm toți, nu doar polițiștii, despre importanța acestui proiect? Se pare că pentru IGPF e și greu și de durată. La Garda de Coastă studiul de impact a fost ca o floare la ureche.

Dacă nu are vreun interes ascuns, domnul inspector general al IGPF ar trebui să ne transmită un răspuns mult prea bine motivat cu privire la această bâlbâială. Am solicitat explicații pe această temă și sperăm să fie unele care nu ne vor pune în situația de a arăta polițiștilor de frontieră că unii sunt mai polițiști decât alții, sau mai importanți decât alții, în ochii domnului inspector general.

Între timp, colegii din Garda de Coastă utilizează bodycam-urile în activitatea lor, iar proiectul este apreciat și sperăm să se extindă”, a mai arătat reprezentantul sindicatului din cadrul Gărzii de Coastă.

Florentina BOZÎNTAN