Deputaţii au respins 22 de proiecte de lege, propuneri legislative şi reexaminări

Camera Deputaţilor a respins, marţi, în plen, 22 de proiecte de lege şi propuneri legislative, precum şi unele acte normative reexaminate în urma unor decizii ale Curţii Constituţionale, scrie Agerpres.

A fost retrimis la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale proiectul de lege privind instituirea zilei de 10 mai ca zi a Românităţii Balcanice, urmărindu-se, potrivit expunerii de motive, "aducerea în centrul atenţiei publice a necesităţii de solidaritate naţională şi cultural-identitară cu minorităţile meglenoromână şi aromână înrudite din Balcani".

A fost respins proiectul de lege cu obiect de reglementare declararea de utilitate publică a unui teren în suprafaţă de 20.107 mp, situat în Bucureşti, în zona Parcului Tineretului, prin derogare de la prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Proiectul fusese adoptat de Senat, dar argumentul luat în considerare de deputaţi a fost acela că exproprierea se face prin hotărâre de Guvern şi nu prin lege.

Deputaţii au respins, totodată, o propunere legislativă care avea ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul stabilirii drept contravenţie a folosirii mijloacelor de înregistrare audio video, cu excepţia dispozitivelor de tip "mâini libere". Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în 21 octombrie 2018.

Deputaţii au mai respins un proiect de lege care avea ca obiect de reglementare completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul instituirii posibilităţii anulării aplicării a două puncte de penalizare, dacă titularul permisului de conducere prezintă dovada participării la vizionarea unui film educativ realizat de Poliţia Română despre efectele nerespectării regulilor în trafic. Totodată, în propunerea legislativă se preconiza ca sancţiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce să fie aplicată la cumularea a 12 puncte de penalizare şi nu a 15 puncte, cum este în prezent, pentru conducătorii auto titulari de permis de mai puţin de un an.

Plenul Camerei Deputaţilor a mai respins o propunere legislativă care avea ca obiect reglementare instituirea Programului naţional de prevenire şi gestionare a înmulţirii populaţiei de câini fără stăpân, ca instrument pus la dispoziţia tuturor autorităţilor administraţiei publice locale, prin care se crea cadrul normativ ca acestea să poată interveni, în colaborare cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu medicii veterinari cu liberă practică de pe raza teritorială a respectivei autorităţi publice, precum şi cu societatea civilă.

Totodată, au fost respinse un proiect de lege care are ca obiect de reglementare "abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe de la încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2020 şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2020", proiectul de lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi un proiect de lege care avea ca obiect de reglementare completarea OUG nr. 34/2008 privind apeluri de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.160/2008, în sensul instituirii obligaţiei comercializării telefoanelor mobile numai dacă au instalate aplicaţiile unice de apel de urgenţă şi mesaj de urgenţă, precum şi a unor sancţiuni specifice în cazul efectuării de apelări agresive sau transmiterii de mesaje agresive.

Au primit, de asemenea, vot de respingere: reexaminarea Legii privind declasificarea unor documente, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.74 din 30 ianuarie 2019; reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ca urmare a Deciziei CCR nr. 467 din 29 iulie 2019; reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ca urmare a Deciziei CCR nr. 466 din 29 iulie 2019.

Au mai fost respinse propunerea legislativă pentru completarea OUG nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi pentru modificarea şi completarea OG nr. 28/2008 privind registrul agricol, propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, două propuneri legislative referitoare la organizarea şi reglementarea activităţilor de lobby, propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi o propunere legislativă pentru completarea art. 62 şi modificarea art. 110 din Legea nr.46/2008 privind Codul silvic.

Deputaţii au mai respins proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, proiectul de lege pentru modificarea OUG nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială, proiectul de lege pentru pentru modificarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, proiectul de lege pentru completarea art. 18 din OG nr. 28/2008 privind registrul agricol şi o propunere legislativă pentru modificarea art. 641 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă care prin care se urmărea ca înscrisurile sub semnătură privată să fie titluri executorii în cazurile şi condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu.