16.9° Constanța DETALII FIERBINŢI din dosarul lui Pripişi: CUM SE OBŢIN AUTORIZAŢIILE LA PRIMĂRIE PE PILE!
DETALII FIERBINŢI din dosarul lui Pripişi: CUM SE OBŢIN AUTORIZAŢIILE LA PRIMĂRIE PE PILE!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestRechizitoriu DNA: „Am vorbit cu… şi-mi dă doar o amendă, nu ajunge la Parchet”
Rechizitoriu DNA: „Am vorbit cu… şi-mi dă doar o amendă, nu ajunge la Parchet”
Ionuţ Pripişi
Ionuţ Pripişi, din cadrul Primăriei Constanţa, de la Corp Control, a fost trimis în judecată sub acuzaţia de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri şi favorizarea făptuitorului, aşa cum era specificat în una din ediţiile trecute ale cotidianului „Replica”. Ancheta DNA a fost coordonată de procurorul Andrei Bodean, iar ulterior Pripişi a fost demis. El este acuzat că a favorizat un cunoscut afacerist de la malul mării, care construia fără să aibă autorizaţie. Însă, totul a ieşit la iveală atunci când Pripişi a intrat în concediu medical şi i-a ţinut locul altcineva, iar persoana respectivă a verificat dacă sesizarea a ajuns la Parchet. Şi, ghici ce: nu! Dar a ajuns la DNA, iar Pripişi s-a trasformat în inculpat.
Potrivit rechizitoriului DNA, începând cu luna noiembrie 2015, inculpatul Ionuţ Corneliu Pripişi, şeful Corpului de Control al Primăriei municipiului Constanţa, a reţinut o sesizare întocmită de subordonaţii săi cu privire la comiterea unei infracţiuni la regimul disciplinei în construcţii, destinată Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, pe care a păstrat-o un interval lung de timp, după care a distrus-o.
Procurorii susţin că Pripişi l-a ajutat pe suspectul (.....), autor al unei infracţiuni la regimul disciplinei în construcţii, prevăzută de art.24 lit.c din Legea nr.50/1991, prin reţinerea şi în final distrugerea actului de sesizare a parchetului competent cu privire la infracţiunea respectivă, cu scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a persoanei respective, care, potrivit informaţiilor noastre, este un cunoscut afacerist de la malul mării, care se apucase de „treabă” chiar în centrul urbei (să spunem).
În continuare, în rechizitoriu de precizează: în fapt, la data de 4.11.2015, doi funcţionari în cadrul Direcţiei Poliţiei Locale din Primăria municipiului Constanţa au efectuat o acţiune de control la un teren, proprietate privată, situat în municipiul Constanţa, str.(.....) nr.13, zona (.....), parcela A(.....)/7/2, unde au constatat că se efectuau lucrări de construcţii fără autorizaţie de construire, necesară, constând în realizare de săpătură, realizare foraj, armare şi turnare a 18 piloţi în interiorul excavaţiei, în vederea construirii unui imobil D+P+2et. Controlul a fost efectuat cu participarea martorei (.....), mandatara suspectului, proprietarul imobilului în construcţie, care a prezentat funcţionarilor primăriei următoarele documente: certificat de urbanism nr.(.....)/14.05.2015, emis de Primăria mun.Constanţa ca urmare a cererii formulate de (.....) la data de 10.11.2014, procură specială autentificată sub nr.(.....)/26.08.2015 la BNP (.....), aviz cultură nr.(.....)19.10.2015 emis în vederea eliberării autorizaţiei de construire şi procesul verbal de trasare nr.(.....)23.10.2015.
În cuprinsul notei de constatare s-a consemnat că cei doi funcţionari au constatat „executarea de lucrări de construcţii fără autorizaţie de construire necesară conform art.3 din Legea nr.50/1991, constând în realizare săpătură S=27mx14m, h=1,7 m, realizare foraj, armare şi turnare a 18 piloţi în interiorul excavaţiei în vederea construirii imobil D+P+1et+2et”.
„Am vorbit cu Pripişi şi a zis că nu va face sesizare la Parchet. Va da o amendă...”
„Cei doi funcţionari au constatat că pe strada (.....) se edifica un imobil, muncitorii fiind prezenţi la faţa locului, fără însă a exista vreun panou care să anunţe tipul de lucrare, perioada pentru care a fost avizată lucrarea, datele proprietarului, ale executantului şi numărul autorizaţiei. Faţă de această situaţie, martorii au luat legătura cu reprezentantul proprietarului, martora (.....) care s-a recomandat ca mandatar al proprietarului imobilului.
Fiindu-i solicitate documentele legale în baza cărora a iniţiat lucrările de construire, femeia a declarat că nu posedă decât certificatul de urbanism, având documentaţia depusă pentru autorizare. Din certificatul de urbanism, martorul a constatat că terenul pe care se edifica imobilul era situat într-o zonă în care fusese instituit un regim de protecţie, respectiv SIT aşezare, cu cod CT – I-s-A-02554., care afecta pe toată suprafaţă cuprinsă între intersecţia b-dul (.....) cu b-dul (.....) şi malul de sud al Lacului Siutghiol.
Tot atunci, funcţionarii Primăriei mun. Constanţa au informat-o pe martora (.....) cu privire la aceste aspecte şi au încheiat totodată nota de constatare, aducându-i la cunoştinţă şi că urma a fi sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa pentru a se efectua cercetări”, potrivit rechizitoriului. Numai că femeia, care era mandatara afaceristului, le-a transmis celor doi funcţionari că a vorbit cu Pripişi, care o asigurase că „va fi sancţionată cu amendă contravenţională de 1.000 lei şi asta-i tot”.
Pripiși, „săpat” de unul dintre colegi! Între timp, afaceristul obținuse autorizație
Cei doi funcționari și-au făcut treaba, însă, se pare că fostul șef de la Corp Control a amânat sesizarea organelor competenete (de fapt a anulat-o). Ce interese or fi fost, ei știu. Cert este că, în luna iunie 2016, inculpatul Pripişi Ionuţ Corneliu a intrat în concediu medical de o lungă durată iar martorul (unul dintre funcționari) a fost împuternicit să ocupe funcţia.
În această calitate, s-a interesat de stadiul referatelor de sesizare a parchetului şi, în urma discuţiilor purtate cu martorul (celălalt funcționar), care fusese şi el împuternicit şef birou în locul colegei (.....) care se suspendase din activitate pe termen de un an, a aflat că unele dintre referate fuseseră semnate de inculpatul Pripişi Ionuţ Corneliu înainte de a intra în concediu, însă referatul privindu-l pe afaceristul cu acea construcție nu mai fusese înaintat la parchet. Martorul a fost mirat să afle acest lucru iar celălalt i-a spus că nu l-a mai înaintat pentru că între timp, în luna aprilie 2016, afaceristul obţinuse autorizaţia de construire de la primărie.
Liliana CHIRU
Citește și:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News
