Dosarul care aruncă în aer Justiția din Constanța: Detalii incendiare din rechizitoriul procurorilor Ștefan și Niță

Replica a intrat în posesia rechizitoriul din dosarul lui Gigi Valentin Ștefan și al lui Teodor Niță, ambii procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Aceștia sunt vizați într-un dosar instrumentat de Parchetul General, în care anchetatorii vorbesc despre presupuse fapte de corupție, intervenții în dosare penale, presiuni asupra unor persoane și influențarea unor controale administrative. Menționăm că pe lângă cei doi, sunt suspecte mai multe persoane bănuite că ar fi luat parte la infracțiunile comise de magistrați.  Ancheta a scos la iveală modul în care procurorul Gigi Ștefan își exercita influența pe lângă reprezentanți ai instituțiilor și companiilor de stat pentru obținerea de foloase, precum numirea în funcții a unor apropiați, printre care și Daniel Learciu.

Din datele și informațiile existente inițial și care au stat la baza constituirii cauzei, au rezultat indicii cu privire la o presupusă activitate infracțională desfășurată de către procurorii Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, în sensul că aceștia au gestionat o serie de dosare penale care ar fi fost instrumentate în scopul constrângerii unor funcționari/persoane fizice pentru ca aceștia să încheie contracte de prestări servicii fictive cu societăți indicate de către cei doi procurori, iar în caz contrar aceștia din urmă procedând la atribuirea unor calități procesuale (suspect/inculpat), urmate chiar și de trimiterea în judecată a persoanelor puse sub acuzare. De asemenea, despre cei doi inculpați au existat informații că aceștia au creat un mecanism infracțional, prin care urmăreau obținerea unor beneficii materiale prin crearea unei aparențe de legalitate, constituind cauze penale fie ca urmare a unor sesizări din oficiu, fie ca urmare a preluării de la parchetele ierarhic inferioare.

În dezvoltarea și susținerea acestui mecanism ar fi fost cooptați și alte persoane, polițiști judiciari, avocați și funcționari publici, dar au fost folosite și diverse persoane interpuse pentru câștigarea unor licitații sau contracte publice.
Pe parcursul urmăririi penale, unele dintre faptele sesizate inițial s-au confirmat, totodată fiind descoperite și alte fapte penale noi, activitatea infracțională desfășurată de către cei doi magistrați fiind complexă și bazată pe niște conduite prestabilite ce urmează a fi analizate și expuse în continuare. Relevante în acest context sunt și discuțiile rezultate din analizarea înregistrărilor ambientale, respectiv inculpatul Ștefan Gigi Valentin purta în mod uzual discuții despre mediul politic, judiciar sau cotidian, făcând aprecieri și remarci cu privire la diverse persoane cu funcții de conducere, colegi din cadrul parchetului sau oameni politici din județul Constanța, spun procurorii.

Gigi Ștefan este acuzat de trafic de influență, mai multe acte materiale, Teodor Niță, cercetat în stare de arest preventiv, e acuzat de săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu, șantaj, represiune nedreaptă, în formă continuată (2 acte materiale), instigare la abuz în serviciu, uzurparea funcției, faptă prev. de art. 300 Cod penal și cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 280 alin. 2 Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal;
Daniel Learciu, în vârstă de 50 de ani, necunoscut cu antecedente penale, persoană fără calitate specială, cercetat în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată (4 acte materiale), faptă prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;
Mihale Cartale, în vârstă de 67 de ani, necunoscut cu antecedente penale, persoană fără calitate specială, cercetat în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, faptă prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal;

Dețin calitatea de suspecți următorii: 
1. Popa George Dorel, (fostul șef de la „Doi și-un Sfert“ Constanța) necunoscut cu antecedente penale, persoană fără calitate specială, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, faptă prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal;

2. Cristian Rotaru, necunoscut cu antecedente penale, ofițer în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al județului Constanța, militar cu gradul de colonel, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, faptă prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000;

3. Mihail Cristian Amarandei,  necunoscut cu antecedente penale, inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al județului Constanța, militar cu gradul de colonel, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la instigare la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. art. 47 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000;

De asemenea, se cercetează in rem în rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: abuz în serviciu, faptă prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal; luare de mită, faptă prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000;represiune nedreaptă, faptă prev. de art. 283 alin. 1 și 2 Cod penal; șantaj, faptă prev. de art. 207 alin. 1 și 3 Cod penal cu referire la art. 13¹ din Legea nr. 78/2000; complicitate la trafic de influență, faptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal; luare de mită, faptă prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 și art. 7 lit. b și c din Legea nr. 78/2000;dare de mită, faptă prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal;abuz în serviciu, faptă prev. de art. 297 Cod penal; trafic de influență, faptă prev. de art. 291 Cod penal rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000; cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 280 alin. 2 Cod penal;represiune nedreaptă, faptă prev. de art. 283 alin. 1 Cod penal;complicitate la infracțiunea de cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 280 alin. 2 Cod penal; complicitate la infracțiunea de represiune nedreaptă, faptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal; represiune nedreaptă, faptă prev. de art. 283 alin. 1 Cod penal;fals intelectual, faptă prev. de art. 321 Cod penal; complicitate la cercetare abuzivă, faptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 280 alin. 2 Cod penal; abuz în serviciu, faptă prev. de art. 297 Cod penal,

Au fost reunite mai multe dosare care-l vizează pe Gigi Ștefan și Teodor Niță

La data de 28 noiembrie 2025, la nivelul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost întocmit procesul-verbal de sesizare din oficiu din care rezultă suspiciuni cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către procurorii Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, constituindu-se cauza penală cu nr. 85/76/P/2025.
Din conținutul sesizării reiese că magistrații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au gestionat o serie de dosare penale despre care există indicii că au fost instrumentate în scopul constrângerii unor funcționari/persoane fizice pentru ca aceștia să încheie contracte de prestări servicii fictive cu societăți indicate de către cei doi procurori, iar, în caz contrar, aceștia din urmă procedând la atribuirea unor calități procesuale (suspect/inculpat) persoanelor vizate, urmată chiar și de trimiterea în judecată a persoanelor puse sub acuzare.

Ulterior, la dosarul astfel constituit au fost reunite mai multe dosare penale privind pe inculpații Niță Teodor și Ștefan Gigi, deschisă din luna aprilie a.c.  

 Expunerea sintetică a situației de fapt cu privire la fiecare infracțiune pentru care se va dispune o soluție de trimitere în judecată

Referitor la tabloul infracțional care îl vizează pe inculpatul Ștefan Gigi Valentin, acesta e acuzat de trafic de influență, în formă continuată (4 acte materiale), privind relația infracțională cu inculpatul Learciu Dumitru Daniel, care constă în aceea că, în perioada decembrie 2015 – aprilie 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, ori lăsând să se creadă că are influență asupra unor funcționari publici (procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor sau autorităților publice ori alți funcționari cu atribuții decizionale), la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, respectiv în datele de 12 decembrie 2015, 20 aprilie, 23 aprilie și 27 aprilie 2016, în timp ce se afla în biroul nr. 14 din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în schimbul promisiunii că își va exercita influența asupra acestora pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile inclusiv în cadrul unor dosare penale, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, a primit, în mod direct, pentru sine, suma aproximativă de 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la inculpatul Learciu Dumitru Daniel.

Gigi Ștefan intervenea, pentru favoruri, la reprezentanți din companiile de stat. Learciu voia în conducerea SAPE

În schimbul acestor foloase, procurorul a promis că își va exercita influența, direct sau în mod mediat, asupra unor funcționari publici din cadrul unor instituții sau autorități publice ori asupra altor persoane cu atribuții decizionale, în scopul a) de a obține pentru Learciu Dumitru Daniel urgentarea demersurilor la nivelul factorilor de conducere din cadrul I.P.J. Constanța privind redobândirea permisului de conducere, b) de a facilita un transfer profesional al unui funcționar public din cadrul unei primării comunale în cadrul unei autorități publice, c) de a obține pentru Learciu Dumitru Daniel un post în Consiliul de administrație al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. (S.A.P.E. S.A.) – din subordinea Ministerului Energiei, precum și pentru d) obținerea unui tratament preferențial în relațiile cu Ministerul Energiei și compania Distribuție Energie Electrică România S.A., ca entități publice cu atribuții în domenii corespunzătoare sau conexe activității de avizare/autorizare a proiectelor de infrastructură pentru producerea, stocarea și distribuția energiei regenerabile, interdependent cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unor acte ce intră în neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unor acte ce intră îndatoririle de serviciu ale funcționarilor publici sau cu îndeplinirea unor acte contrar acestor îndatoriri.

Urmare a demersului infracțional corelativ, într-o primă etapă, în deplină consonanță cu planul la care în mod interesat a aderat în considerarea foloaselor materiale primite, în scopul exercitării efective a influenței traficate, inculpatul Ștefan Gigi Valentin a întreprins o serie de demersuri de relaționare cu o parte din funcționarii publici plasați în angrenajul birocratic previzionat, cu rol decizional sau determinant în influențarea hotărârilor și i-a facilitat inculpatului Learciu Dumitru-Daniel obținerea unor întrevederi, în afara cadrului legal, cu diferite persoane din mediul economic, politic și administrativ, cu influență reală și/sau atribuții în diverse sfere de interes. Learciu i-a dat 110.000 de euro lui Gigi Ștefan. 

Astfel, ca urmare a promisiunilor și a demersurilor corelative efectiv realizate de către inculpatul Ștefan Gigi Valentin, inculpatul Learciu Dumitru-Daniel a avut o serie de întâlniri și conversații telefonice cu Munteanu George Marius (șeful Serviciului Siguranță Rutieră din cadrul I.P.J. Constanța), Ion Eugen (primarul comunei Jurilovca), Horia Teodorescu (președintele Consiliului Județean Tulcea), Costel Fotea (președintele Consiliului Județean Galați), Florin Mitroi (președintele Consiliului Județean Constanța), Suciu Mihaela Rodica (director general al companiei Distribuție Energie Electrică România S.A.), Niculescu George Sergiu (președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei), toate discuțiile vizând direcțiile de acțiune vizate de cumpărarea de influență.

Ce favoruri trebuia să-i facă Gigi Ștefan afaceristului Cartali

Legat de infracțiunea de trafic de influență, privind relația infracțională cu inculpatul Cartali Mihale-afacerist-care constă în aceea că, în perioada martie - 17 aprilie 2026, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor publici din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.) Constanța, precum și a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Constanța și a acceptat primirea unor foloase precum și promisiunea de bani sau alte foloase din partea inculpatului Cartali Mihale, în schimbul promisiunii că îi va determina pe funcționarii din cadrul O.C.P.I. să soluționeze favorabil lucrarea privind demersurile întreprinse cu privire la o construcție edificată cu nerespectarea regulilor în materia autorizării lucrărilor de construcții, precum și că îi va determina pe judecătorii din cadrul Curții de Apel Constanța să îndeplinească un act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul soluționării favorabile a dosarului nr. 3683/118/2021 privind situația unui imobil construit în baza unor autorizații de construire anulate.

De ce e acuzat Niță

Referitor la tabloul infracțional conturat în privința inculpatului Niță Teodor:
II.5 infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, care constă în aceea că, la data de 15 ianuarie 2026, în prezența comisarului-șef Alexandru-Manuel Dică și a inspectorului-șef Mihail-Cristian Amarandei, inculpatul ar fi exercitat demersurile de influențare a locotenent-colonelului Cristian Rotaru, în scopul neaplicării măsurilor legale față de societatea NAT CONSTRUCT GROUP SRL – CUI 34200968, administrată de numitul Stelian Alexe, despre care a afirmat că „este un apropiat de-al său, căruia îi este dator pentru sprijinul și ajutorul acordat de-a lungul timpului”.

În concret, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror, i-a solicitat locotenent-colonelului Cristian Rotaru, desemnat să exercite atribuțiile de șef al Serviciului Inspecția de Prevenire din cadrul I.S.U. „Dobrogea” al județului Constanța, să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă omului de afaceri Stelian Alexe. Astfel, presupusa intervenție a inculpatului Niță Teodor urmărea obținerea unui folos necuvenit pentru societatea reprezentată de Stelian Alexe, respectiv evitarea aplicării măsurii complementare de încetare a activității comerciale și a consecințelor economice aferente.

Niță semăna temere în jurul lui,s pun procurorii

II.6. infracțiunea de șantaj, care constă în aceea că, în calitate de procuror, în contextul instrumentării dosarului penal nr. 17/206/P/2026 înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, exploatând premisele temerii  generate de calitatea deținută și de notorietatea de care se bucura în comunitate, precum și starea de vulnerabilitate determinată de cadrul de interacțiune creat, respectiv de raportul anchetator-anchetat, în perioada 26 ianuarie – 06 mai 2026, a realizat o serie de acte tipice de constrângere morală asupra numitei Păcuraru Georgeta, director al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, prin întreținerea unui climat de presiune psihologică provocat de forma de discurs neprincipial, incompatibil cu rigorile funcției exercitate, de recurența purtării unor discuții sau adresării unor solicitări cu depășirea competențelor legale conferite, ori de alte asemenea manifestări cu caracter vădit intimidant, în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial pentru unii dintre acționarii societății comerciale SCOICA S.A., Barbu Alexandru Ștefan și Barbu Dorina, reprezentat de înregistrarea, cu celeritate și prin eludarea mecanismelor juridice aplicabile, a unor modificări în Registrul Comerțului, privind structura acționariatului societății;

II.7. infracțiunea de uzurparea funcției constă în aceea că, la datele de 05 și 11 aprilie 2023, în timpul serviciului, după dezinvestirea sa prin emiterea rechizitoriului nr. 335/P/2021 din 17 ianuarie 2022 și sesizarea instanței de judecată competente (Judecătoria Constanța), a conceput și redactat, cu intenție, prin depășirea sferei atribuțiilor de lege pentru exercitarea funcției de procuror învestit cu atribuții de efectuare a urmăririi penale, două solicitări către O.C.P.I. Constanța, pe care le-a prezentat spre a fi semnate de către conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cu privire la administrarea de probe în dosarul penal nr. 335/P/2021, care se afla în faza de judecată, iar la data de 18 aprilie 2023, a conceput și redactat o solicitare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, ca unitate de parchet care funcționează pe lângă instanța de judecată competentă material și teritorial cu judecarea cauzei anteriferite și din cadrul căreia a fost desemnat procurorul care să participe la ședințele de judecată, pe care a prezentat-o spre a fi semnată de către conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin care a cerut ca procurorul de ședință să solicite administrarea probei cu înscrisuri (înscrisurile obținute de la O.C.P.I. Constanța și transmise la aceeași dată la instanța de judecată) și administrarea probei cu expertiză de specialitate topocadastrală (în situația în care se considera că aceste înscrisuri, cât și cele de carte funciară nu sunt suficiente), prin îndeplinirea acestor acte, specifice funcției de urmărire penală, cu depășirea sferei atribuțiilor de serviciu prin raportare la actul de dezinvestire fiind produsă una dintre urmările prevăzute în art. 297 Cod penal, respectiv vătămarea drepturilor ori a intereselor legitime ale Ministerului Public (ca reprezentant al intereselor generale ale societății și ca instituție a statului învestită de Legea Fundamentală a țării și de Legea de organizare judiciară cu apărarea legalității și a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor), precum și ale inculpatului Ivan Gheorghe Rodyon, cu privire la acesta din urmă prin afectarea dreptului la un proces echitabil;

II.8. infracțiunea de cercetare abuzivă constă în aceea că, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și având în instrumentare dosarul penal nr. 601/208/P/2024, cu intenție, a ticluit probe nereale prin coordonarea activităților de luare și modificare a conținutului declarațiilor martorilor Ș. Andreea Florentina (audiată la data de 27 ianuarie 2025), Cobzaru Marilena (audiată la data de 27 ianuarie 2025), B. Adelina Maria (audiată la datele de 08 ianuarie 2025 și 27 ianuarie 2025), S. Anamaria Claudia (audiată la datele de 09 ianuarie 2025, 27 ianuarie 2025, 30 ianuarie 2025, 03 februarie 2025 și 06 februarie 2025), în sensul că în cuprinsul acestora au fost consemnate aspecte care nu fuseseră în realitate relatate de martori și a falsificat declarațiile martorilor B. Sergiu (din data de 08 ianuarie 2025) și Ț.Alexandru (din data de 10 ianuarie 2025), prin atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, în condițiile în care conținutul declarațiilor nu provenea din relatările efective ale martorilor în fața organului de urmărire penală, aceștia nefiind audiați în fapt, toate în scopul creării unei situații de fapt neconforme realității.

Astfel, conduita procurorului a compromis legalitatea și loialitatea administrării probelor, ca principii care guvernează desfășurarea procesului penal, afectând posibilitatea aflării adevărului judiciar și derulării echitabile a procesului penal, urmărind producerea unor consecințe juridice nefavorabile persoanei cercetate Sima Adrian Silviu.

Relevantă din perspectiva modului în care inculpatul Niță Teodor instrumenta unele dintre cauzele preluate de la parchetele ierarhic inferioare și a modului de relaționare între structurile de parchet, este depoziția martorului Stanciu Mihai Alexandru, prim-procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, care a susținut că, în perioada 2019-mai 2026, a avut mai multe discuții cu procurorul Niță Teodor în legătură cu preluarea de către acesta din urmă a unor dosare înregistrare pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța invocând ca motive ”că vrea să le lucreze punctual” sau ”să le reunească la alte dosare pe care le avea în lucru.”
Martorul Stanciu Mihai-Alexandru a mai susținut că din cauza unei situații conflictuale existente între conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, relația sa cu procurorii Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor ”s-a răcit”, adoptând o poziție de distanțare față de aceștia,.
Martorul Stanciu Mihai Alexandru a mai menționat că prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța i-a mărturisit că are un conflict cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, din cauza faptului că procurorul Niță Teodor a preluat dosare de la această structură de parchet care aveau perspectivă de trimitere în judecată și le-a finalizat prin dispunerea unor soluții de netrimitere în judecată.
Aspecte similare au fost relatate de către Teliceanu Viorel Gabriel, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, care, fiind audiat la data de 16 mai 2026, în calitate de martor, a precizat că procurorul Ștefan Gigi Valentin a căpătat o aversiune față de el, din cauza faptului că „nu am răspuns în mod necondiționat la solicitările sale”.
 

Gigi Ștefan s-a implicat, din răzbunare, în condamarea unui polițist

Procurorul Ștefan Gigi Valentin s-a implicat în obținerea unei soluții de condamnare a polițistului Popescu Laurențiu pentru a se răzbuna pentru că acesta ar fi aplicat mai multe amenzi unei societăți administrate de către Uda Constantin, adică a societății U.C.G. CONSTRUCȚII ECOLOGICE.
Cu privind la activitatea profesională desfășurată de către procurorul Niță Teodor, martorul a susținut că le-a atras atenția colegilor săi din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în special celor din cadrul Secției judiciare, să fie atenți la actele întocmite în legătură cu dosarele instrumentate de către procurorul Niță Teodor, deoarece „nu numai că nu sunt probate și întemeiate, dar nici măcar nu au un conținut juridic”.

În ceea ce îl privește pe inculpatul Ștefan Gigi Valentin, relațiile dezvoltate cu oameni de afaceri, funcționari publici și reprezentanți ai mediului politic și administrativ, precum și implicarea sa în rezolvarea unor probleme de interes personal ale acestora demonstrează amploarea cercului relațional construit și valorificat în timp. Funcția de procuror și autoritatea asociată acesteia au fost utilizate pentru consolidarea unei poziții de influență, facilitarea unor intervenții și crearea unor raporturi de dependență și reciprocitate cu persoane care dețineau resurse economice sau poziții de decizie.

Relațiile cu inculpații Cartali Mihale și Learciu Dumitru Daniel nu reprezintă simple elemente de context, ci evidențiază modul în care interesele din mediul de afaceri și cele din sfera instituțională s-au intersectat cu influența exercitată de inculpat. În acest cadru, implicarea în afaceri, facilitarea unor interese și valorificarea relațiilor cu persoane influente relevă un mod de exercitare a funcției în care autoritatea publică a fost pusă în slujba unor interese private, iar prestigiul instituției judiciare a fost folosit pentru consolidarea unor avantaje personale și economice.
În ceea ce îl privește pe inculpatul Niță Teodor, modalitatea de preluare și instrumentare a dosarelor penale relevă o conduită care evidențiază utilizarea mecanismelor urmăririi penale ca instrumente de realizare a unor interese străine de scopul justiției. Posibilitatea de a prelua cauze de la parchetele inferioare, de a decide asupra cursului anchetei penale, de a formula acuzații și de a dispune trimiterea în judecată i-a conferit o autoritate considerabilă asupra situației juridice a persoanelor vizate.
Or, tocmai aceste prerogative au fost exercitate în mod selectiv de către procuror, în cadrul instrumentării unor dosare penale care au fost ulterior finalizate fie prin hotărâri judecătorești de achitare, ca urmare a deficiențelor constatate sub aspectul fundamentării probatorii a acuzațiilor formulate, fie prin adoptarea unor soluții de netrimitere în judecată în cauze preluate de la alte unități de parchet.