Dragoș Damian, avertisment dur: Unele medicamente ar putea dispărea din România. „Vom sta cu mâna întinsă la vecini”
Dragoș Damian, avertisment dur: Unele medicamente ar putea dispărea din România. „Vom sta cu mâna întinsă la vecini”
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestDragoş Damian, director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România şi CEO Terapia Cluj, a declarat că producătorii de medicamente din ţară ar trebui să fie consideraţi de autorităţi entităţi strategice. El a invocat ce se întâmplă în alte state europene, unde fabricile de medicamente primesc energie subvenţionată, consecinţa fiind faptul că medicamentele devin astfel mai ieftine şi mai accesibile pentru populaţie. El a vorbit şi despre exemplul Ungariei, unde a fost eliminat TVA la medicamentele compensate, în timp ce România a crescut de la 9 la 11%.
„Numiţi această industrie industrie strategică, industrie de interes naţional. Producătorii din ţară trebuie să fie entităţi strategice. Vă dau un singur exemplu, ce se întâmplă în toate celelalte ţări din Europa de Est sau în multe ţări din Europa de Est: producătorii de medicamente primesc energie subvenţionată. Ţineţi minte că noi stăteam cu ameninţarea că se taie curentul la fabrici. În toate celelalte ţări europene, medicamentele devin mai accesibile şi mai ieftine pentru că au energie subvenţionată. Şi cel mai frumos exemplu de bune practici în aprovizionarea cu medicamente a populaţiei este faptul că Ungaria a adoptat o normă europeană mai veche şi anume a scos complet TVA la medicamentele compensate.
Ceea ce înseamnă o ieftinire a medicamentelor, costuri mai mici pentru sistemul sanitar. Ştiţi foarte bine ce a făcut România: a crescut TVA de la 9 la 11%. Şi noi avem şi o taxă, celebra taxă clawback, pe care o plătim între 15 şi 25%. N-ai cum să ai acces la medicamente dacă, de fapt, tu pui obstacole”, a declarat acesta.
Dragoş Damian a spus şi ce crede despre ce a declarat recent premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la medicamente, declaraţie conform căreia „în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”.
„Cred că trebuie să mai explicăm încă o dată care-i diferenţa între cele două şi nu vorbim de diferenţe de calitate, eficienţă şi siguranţă. Vorbim de momentul descoperirii lor. Un medicament inovativ este descoperit de o companie farmaceutică, companie care investeşte uneori miliarde de euro în descoperirea şi dezvoltarea medicamentului şi el are o perioadă de patent undeva între 10 şi 15 ani. Oscilează această perioadă de patent, după care patentul se pierde şi sunt producători de medicamente generice care pot să fabrice acest medicament şi să-l scoată pe piaţă la un preţ mult mai mic, uneori de jumătate din preţul fostului inovativ, uneori chiar mai puţin. Şi la asta se referea premierul când a spus că un pacient care era pe un inovativ, care acum are generic, în locul lui se pot trata doi pacienţi cu generice. Ăsta a fost contextul. Din păcate, declaraţia a fost scoasă din context.
Acuma este foarte importantă această evoluţie inovativ-generic. De ce? Pentru că în momentul ieşirii de sub patent, medicamentele devin mult mai accesibile atât pentru pacient, cât şi pentru sistemul sanitar. În acelaşi timp, producătorul de medicamente inovative este şi stimulat să continue, păstrând această perioadă de patent în care îşi poate vinde medicamentul la un preţ mare, este stimulat să continue investiţiile în cercetare-dezvoltare şi să scoată un medicament nou, inovativ, pe piaţă.
Asociaţiile de pacienţi ştiu acest lucru. Eu cred că declaraţia premierului a fost scoasă din context pentru că se ştie: un medicament inovativ, aşa cum spuneam, când iese de sub patent, apărând medicamentul generic, aceeaşi substanţă activă, se pot trata doi sau trei pacienţi pierzând acel medicament. Este o evoluţie pe care o găsim peste tot în lume. Autorităţile americane, autorităţile europene, toate marile agenţii de reglementare a medicamentelor sunt de acord cu această evoluţie”, mai spune Damian, potrivit stiripesurse.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.5° Constanța 












