Endocrinologie: ce este și când trebuie să mergi la un control

Endocrinologie: ce este și când trebuie să mergi la un control Endocrinologia este știința care studiază sistemul endocrin, glandele și hormonii produși de acestea și afecțiunile hormonale. Hormonii sunt esențiali pentru supraviețuire, controlând temperatura corpului, somnul, starea de spirit, stresul, creșterea și multe altele, scrie doc.ro. Medicul endocrinolog tratează bolile asociate cu dezechilibrele hormonale. Bolile endocrine pot afecta atât adulții, cât și copiii, motiv pentru care există și endocrinologia pediatrică, și pot fi de mai multe feluri, cauzate de hiposecreția glandelor endocrine sau de hipersecreția acestora. Printre cele mai răspândite tulburări endocrine se numără diabetul, sindromul ovarelor polichistice, hipotiroidismul și hipertiroidismul. Ce este endocrinologia Endocrinologia este o ramură a medicinei care se ocupă de sistemul endocrin și de bolile acestuia. Domeniul se concentrează pe glandele endocrine și pe secrețiile acestora, numite hormoni. În organism se află peste 50 de hormoni, în diverse cantități, implicați în funcțiile corpului și în dezvoltarea acestuia. Ce este sistemul endocrin Sistemul endocrin uman este format dintr-un număr de glande, care eliberează hormoni pentru a controla multe funcții diferite. Când hormonii părăsesc glandele, aceștia intră în fluxul sangvin și sunt transportați spre organe și țesuturi în fiecare parte a corpului. Dacă sistemul endocrin nu este sănătos, pot apărea probleme de dezvoltare în timpul pubertății, dificultăți în obținerea unei sarcini și greutăți în gestionarea stresului. De asemenea, o persoană cu probleme hormonale ia foarte ușor în greutate, poate avea oase fragile și poate suferi de lipsă de energie. Ce este o glandă O glandă este un organ care produce hormoni și le indică ce au de făcut în organism. Glandele endocrine eliberează substanțele pe care le produc în fluxul sangvin. Ce sunt hormonii Hormonii sunt mesageri chimici secretați direct în sânge, care îi transportă către organele și țesuturile corpului pentru a-și exercita funcțiile. Există multe tipuri de hormoni care acționează asupra diferitelor aspecte ale funcțiilor și proceselor corporale, precum creșterea și dezvoltarea, metabolismul, funcția sexuală, funcția cognitivă și starea de spirit, menținerea temperaturii corpului. Când apare un dezechilibru hormonal, înseamnă că în corp există prea mult sau prea puțin dintr-un anumit hormon. Chiar și modificările extrem de mici pot avea efecte grave în întregul organism. Ce funcții are sistemul endocrin Așadar, sistemul endocrin creează hormoni care controlează diverse funcții ale corpului, controlează modul în care hormonii sunt eliberați și îi trimite în fluxul sangvin, astfel încât aceștia să poată călători în alte părți ale corpului. Părțile sistemului endocrin Există mai multe glande care alcătuiesc sistemul endocrin. Hipotalamusul, glanda pituitară sau hipofiza și glanda pineală se află în creier, tiroida și paratiroidienele sunt situate în gât, timusul este între plămâni, suprarenalele sunt deasupra rinichilor, iar pancreasul se află în spatele stomacului. Ovarele, în cazul femeilor, respectiv testiculele, în cazul bărbaților, se află în regiunea pelvină. Hipotalamusul Acest organ conectează sistemul endocrin cu sistemul nervos. Sarcina principală a hipotalmusului este să-i transmită glandei hipofize să producă hormoni sau să se oprească din a-i produce. Această glandă activează și controlează funcțiile involuntare ale corpului, inclusiv respirația, ritmul cardiac, apetitul, somnul, temperatura și ritmul circadian. Glanda pituitară (hipofiza) Aceasta este glanda principală a sistemului endocrin, care se află atașată de hipotalamus la baza creierului. Hipofiza folosește informațiile pe care le obține de la creier pentru a indica altor glande din corp ce trebuie să facă. Glanda pituitară produce mulți hormoni importanți, inclusiv hormonul de creștere, prolactina, care ajută mamele care alăptează să producă lapte, și hormonul luteinizant, care gestionează estrogenul la femei și testosteronul la bărbați. Glanda pineală O glandă endocrină mică situată adânc în creier, glanda pineală secretă melatonina și ajută la controlul tiparelor de somn ale organismului și al nivelurilor hormonilor reproductivi. Glanda tiroidă și paratiroidele Glandă în formă de fluture, tiroida produce, cu ajutorul iodului, hormoni care joacă un rol-cheie în reglarea tensiunii arteriale, a temperaturii corporale, a ritmului cardiac, a metabolismului și a modului în care organismul reacționează la alți hormoni. Cei doi hormoni principali pe care îi produce tiroida sunt tiroxina și triiodotironina.De asemenea, produce calcitonină, care ajută la întărirea oaselor și reglează metabolismul calciului. Dacă tiroida nu produce suficienți hormoni apare o afecțiune numită hipotiroidism, iar dacă produce prea mulți, apare hipertiroidismul. Paratiroidele sunt un set de patru glande mici situate în spatele tiroidei, care controlează nivelul de calciu și fosfor și joacă un rol important în sănătatea oaselor. Mușchii și nervii pot funcționa în siguranță și eficient numai dacă aceste substanțe chimice sunt la niveluri corecte. Timusul Această glandă este situată sub stern. Limfocitele T, un tip de celule imunitare, cresc și se multiplică în timus în copilărie. După pubertate, timusul se micșorează. Glanda are un rol important în funcționarea sistemului imunitar, care protejează corpul de boli. Pancreasul Pancreasul face parte atât din sistemul digestiv, cât și din cel endocrin, deoarece produce enzime digestive (care descompun alimentele), dar și hormoni: insulină, glucagon, somatostatină. Insulina este importantă pentru metabolismul glucidelor și al grăsimilor din organism. Glucagonul este un hormon peptidic care crește nivelul glicemiei atunci când acesta scade prea mult. Somatostatina reglează funcția endocrină și a sistemului nervos și controlează secreția mai multor hormoni, cum ar fi gastrina, insulina și hormonul de creștere. Polipeptida pancreatică ajută la controlul secreției de substanțe produse de pancreas. Dacă pancreasul nu funcționează corespunzător, își pot face apariția diverse probleme digestive și diabetul. Glandele suprarenale Situate deasupra rinichilor, glandele suprarenale sau adrenale secretă corticosteroizi (implicați în răspunsul la stres, inflamație etc.), catecolamine (norepinefrina, epinefrina), aldosteronul (care influențează funcția renală) și hormonii masculini (testosteron). Ovarele Oavrele, situate de o parte și de alta a uterului, secretă estrogen și progesteron, doi hormoni corelați cu dezvoltarea sexuală, menstruația și fertilitatea. Testiculele Aceste organe produc testosteron, care contribuie la creșterea părului facial și corporal la pubertate, la creșterea organului sexual masculin și la producerea spermei. Afecțiunile endocrine Pe măsură ce înaintăm în vârstă, observăm că unele lucruri legate de sistemul endocrin se schimbă. Metabolismul tinde să încetinească, deci ne putem confrunta cu creșterea în greutate, chiar dacă nu am schimbat modul în care mâncăm sau facem exerciții fizice. De asemenea, schimbările hormonale explică, cel puțin parțial, de ce apar anumite boli de inimă și diabetul de tip 2 odată cu înaintarea în vârstă. Cauzele afecțiunilor endocrine Dezechilibrul hormonal este o cauză a afecțiunilor endocrine. Acesta poate fi cauzat de o problemă de feedback în sistemul endocrin, lipsa de comunicare dintre glande, o boală genetică, o infecție sau o leziune a unei glande endocrine. Ftalații, pesticidele și alte substanțe chimice sunt factori care influențează apariția afecțiunilor endocrine. Stresul, moștenirea genetică și stilul de viață pot contribui și ele la apariția afecțiunilor endocrine precum hipotiroidismul sau osteoporoza. Tipuri de afecțiuni endocrine Tulburările endocrine sunt grupate de obicei în două categorii: cele care apar fie când glandele produc prea mult sau prea puțin dintr-un anumit homon și se produce astfel un dezechilibru hormonal, fie când se dezvoltă noduli sau tumori în sistemul endocrin. Există o multitudine de afecțiuni endocrine, dintre care cea mai răspândită este diabetul. Hiposecreția glandelor endocrine Când o glandă endocrină nu produce suficient dintr-un anumit hormon are loc hiposecreția glandelor endocrine. Acest lucru duce la apariția unor probleme de sănătate precum anemia, contracțiile musculare sau diabetul. Hipersecreția glandelor endocrine Când o glandă endocrină produce prea mult dintr-un anumit hormon, are loc hipersecreția. Această disfuncție duce la apariția unor afecțiuni precum boala Cushing, boala Graves sau gigantism. Tumorile neuroendocrine Aceste tumori se dezvoltă în glandele endocrine și pot fi benigne sau cu evoluție incertă, carcinoame bine diferențiate sau slab diferențiate. Afecțiunile glandelor suprarenale Hipersecreția: boala Cushing Hipersecreția poate duce la iritabilitate extremă, transpirație, tensiune mărită și boala Cushing. Hiposecreția: boala Addison Hiposecreția poate duce la dezvoltarea bolii Addison, deficiență de mineralocorticoizi, anemie, pierdere în greutate și lipsa energiei. Afecțiunile pancreasului Hipersecreția: hiperinsulinemie Hipersecreția poate duce la hiperinsulinemie, iar prea multă insulină poate duce la prea puțin zahăr în sânge. Hiposecreția: diabet Hiposecreția poate duce la diabetul de tip 1 sau de tip 2. Afecțiunile glandelor paratiroide Hipersecreția Hipersecreția poate provoca fragilizarea oaselor și apariția fracturilor, precum și pietre în sistemul urinar. Hiposecreția Hiposecreția duce la contracții musculare involuntare sau la tetanie, cauzată de un nivel prea mic de calciu în plasmă. Afecțiunile tiroidei Hipertiroidism: boala Graves Hipertiroidismul este cauzat cel mai adesea de boala Graves și poate duce la accelerarea metabolismului, transpirație, aritmie sau ritm cardiac neregulat, pierdere în greutate și iritabilitate. Hipotiroidism: tiroidita Hashimoto Hipotiroidismul poate duce la oboseală, acumularea de kilograme, depresie, dezvoltarea osoasă anormală, dezvoltare întârziată. Apare din cauza tiroiditei Hashimoto, a îndepărtării tiroidei sau în urma expunerii la anumite substanțe (amiodaronă). Afecțiunile glandei pituitare Hipersecreția: gigantism Hipersecreția poate duce la gigantism (acromegalie) sau creștere excesivă. Hiposecreția: hipopituitarism Hiposecreția duce la creștere încetinită a oaselor și o statură mică (nanism). Afecțiunile timusului Hipersecreția Hipersecreția poate duce la un sistem imunitar hiperactiv, care reacționează excesiv la amenințările percepute, ceea ce poate provoca o boală autoimună. Hiposecreția Hiposecreția poate duce la un sistem imunitar slăbit, în care organismul nu poate lupta împotriva infecțiilor și cedează cu ușurință în fața virusurilor, bacteriilor și a altor agenți patogeni. Afecțiunile ovarelor: sindromul ovarelor polichistice Nu se știe cu exactitate care sunt cauzele sindromului ovarelor polichistice, dar specialiștii cred că nivelurile ridicate de hormoni masculini împiedică ovarele să producă hormoni și ovule în mod normal. Moștenirea genetică, rezistența la insulină (cauzată uneori de obezitate) și inflamația au fost asociate cu producția excesivă de androgeni. Afecțiunile testiculelor: hipogonadism Hipogonadismul este o tulburare testiculară asociată cu un nivel scăzut de testosteron. Un nivel prea mic de testosteron provoacă o serie de probleme, precum diminuarea libidoului și a masei musculare, număr redus de spermatozoizi (fertilitate redusă) și pierderea părului corporal. Vizita la medicul endocrinolog În anumite situații, medicul de familie poate da o trimitere la endocrinolog, pentru ca pacientului să i se gestioneze bolile care afectează sistemul endocrin, glandele și hormonii. Printre bolile care necesită consulturi endocrinologice se numără diabetul, afecțiunile tiroidei și infertilitatea. De asemenea, femeile însărcinate au nevoie de control endocrinologic. Ce este un endocrinolog Pentru a lămuri ce înseamnă endocrinolog, acesta este un medic specializat în endocrinologie, instruit să diagnosticheze și să gestioneze bolile care afectează glandele și hormonii. Endocrinologul își propune să restabilească echilibrul hormonal în sistemele organsimului pacientului afectat, tratând frecvent următoarele afecțiuni: diabet, osteoporoză, probleme de menopauză, tulburări metabolice, boli tiroidiene, producția excesivă sau insuficientă de hormoni, unele tipuri de cancer, infertilitatea. Când se recomandă un consult endocrinologic Atunci când o persoană se confruntă cu un diagnostic al unei afecțiuni hormonale, cum ar fi diabetul sau boala tiroidiană, medicul de familie poate sugera să consulte un endocrinolog. Dacă medicul de familie descoperă o afecțiune despre care bănuiește că poate fi legată de nivelurile de hormoni, poate redirecționa pacientul spre medicul endocrinolog pentru un diagnostic precis și o schemă de tratament. Endocrinologul este la curent cu cele mai adecvate tratamente, chiar și atunci când cele convenționale nu funcționează bine. Mulți pacienți au nevoie de îngrijire personalizată din cauza altor probleme de sănătate care le afectează situația hormonală. Și femeile însărcinate au nevoie de medicul endocrinolog. În timpul sarcinii, tiroida este hiperstimulată, rezultând modificări ale concentrațiilor de hormoni tiroidieni. Evaluarea exactă a funcției tiroidiene în timpul sarcinii este esențială, atât pentru inițierea terapiei cu hormoni, cât și pentru ajustarea dozei de hormoni tiroidieni la pacientele care primesc deja tratament. Fătul depinde în totalitate de rezervele de tiroxină ale mamei în primul trimestru de sarcină și până la jumătatea perioadei pentru dezvoltarea neurologică normală și maturizarea sistemului nervos. Deoarece evoluția sarcinii și a sănătății fetale, a nou-născutului și a copilului depind de o suplimentare adecvată a hormonilor tiroidieni pe parcursul sarcinii, intervalele de referință specifice trimestrului pentru funcțiile tiroidiene pot fi cruciale atât pentru sănătatea mamei, cât și pentru făt. Analize endocrinologie În timpul primei vizite, medicul îi va adresa pacientului o serie de întrebări pentru a putea stabili un diagnostic. Întrebările se referă la medicamentele curente, istoricul familial de probleme hormonale, alte afecțiuni medicale, inclusiv alergii, obiceiuri alimentare și simptome cu care se confruntă pacientul. Medicul endocrinolog va verifica ritmul cardiac al pacientului și tensiunea arterială și va analiza starea pielii, a părului, a dinților și a gurii. De asemenea, va solicita analize de sânge și probe de urină. În urma diagnosticării, endocrinologul va sugera un plan de tratament, care va depinde de afecțiunea care stă la baza simptomelor. Analizele uzuale în endocrinologie sunt teste pentru tiroidă ( FT4 - tiroxină, FT3 – triiodtironină, TSH, tiroglobulina, calcitonina, ioduria etc. ), pentru paratiroide (PTH), pentru glandele suprarenale (cortizol sangvin și liber urinar, metanefrine urinare etc.), pentru glanda pituitară (prolactina, hGH, ACTH etc.), pentru ovare (estradiol, progesteron etc.), pentru testicule (testosteron liber). Pentru a determina problemele sistemului endocrin, se pot recomanda și investigații precum CT, RMN, puncție tiroidiană sau ecografie tiroidiană (ultimele două mai ales pentru evaluarea nodulilor tiroidieni).

REPLICA ONLINE CONSTANTA

Endocrinologie: ce este și când trebuie să mergi la un control