Expertiză topografică în dosarul în care Statul Român cere înapoi terenurile de pe Lacul Siutghiol

Un nou termen a avut loc în dosarul în care statul revendică mai multe terenuri aflate pe Lacul Siutghiol, în suprafaţă de 6,5 hectare. Pe 20 mai a.c., magistraţii au stabilit câteva obiective ale expertizei topografice ce se realizează la terenurile în cauză.

Astfel, s-a dispus determinarea limitelor terestre ale lacului Siutghiol, pe raza teritorial administrativă a oraşului Năvodari în prezent, se va stabili suprafaţa luciului lacului Siutghiol, pe raza teritorial administrativă a oraşului Năvodari, pe baza limitelor determinate la primul obiectiv, s-a cerut determinarea limitelor terestre ale lacului Siutghiol pe raza teritoriale administrativă a oraşului Năvodari în anul 2006 în baza ortofotoplanurilor, a planurilor de amplasament şi a planurilor de situaţie, a hărţilor topografice efectuate de Institutul de geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizare a Teritoriului precum şi a celorlalte înscrisuri existente la dosar. De asemenea, s-a dispus stabilirea suprafeţei de teren câştigată din lacul Siutghiol, pe raza teritorial administrativă a oraşului Năvodari, prin suprapunerea limitelor terestre ale lacului rezultate în urma măsurătorilor efectuate în cadrul obiectivului 1 peste limitele terestre ale lacului determinate în cadrul obiectivului 3 şi realizarea planului de amplasament şi delimitare a imobilului identificat în cadrul acestui obiectiv, adr şi identificarea lucrărilor realizate de către SC Somaco Construct SRL în cuveta lacului şi în zona de protecţie a lacului Siutghiol. Tot la termenul din 20 mai, s-a decis determinarea zonei de protecţie a lacului Siutghiol pe raza teritorial administrativă a Oraşului Năvodari, identificarea domeniului public şi privat al unităţii administrativ teritoriale în zona lacului Siutghiol şi identificarea domeniului public şi privat al statului român în zona Lacului Siutghiol.

Reamintim că instituţia Curţii de Conturi a României a realizat, în 2017, un control la Primăria Năvodari, fiind analizat modul în care au fost respectate prevederile legale privind formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetelor locale. Din studierea documentelor care reglementează modul de administrare a unor bunuri aparținând domeniului public al statului – Lacul Siutghiol (cuveta, luciul de apă și zona de protecție constituită din malurile lacului) – auditorii publici externi au constatat abateri de la legalitate în ceea ce privește constituirea, gestionarea și intabularea dreptului de proprietate asupra unor bunuri proprietate publică a statului. Urmare raportului Curții de Conturi, Administrația Națională Apele Române (ANAR) și Ministerul Finanțelor Publice au decis să deschidă acțiune în instanță pentru a recupera terenurile în cauză, și nu numai. Ceea ce au și făcut, în iunie 2018. Vorbim despre 6,5 hectare. În dosar, a depus cerere de intervenție și societatea Somaco Construct, cerere ce a fost admisă de instanță.

Raportul a fost unul devastator, problemele cele mai grave fiind moștenite de la fostul primar Nicolae Matei, condamnat la închisoare pentru dare de mită. „S-au constatat abateri cu privire la inventarierea și administrarea terenurilor aparținând domeniului public și privat al UATO Năvodari”, spune Curtea de Conturi. În urma analizării modului de stabilire, urmărire și încasare a impozitelor și taxelor locale s-a constatat că cea mai gravă abatere are legătură cu SC Somaco Construct SRL și reprezintă taxa pentru utilizarea temporară a unui spațiu public, aplicată contribuabilului pentru realizarea unui lucrări de natura construcțiilor pe un teren aparținând UATO Năvodari. Este de notorietate că SC Somaco Construct SRL deține vile de vacanță (complex Verona) pe lacul Siutghiol, reprezentanții firmei consolidând chiar și malurile. Ulterior, fostul primar Nicolae Matei a inițiat hotărâri de consiliu local, prin care a înscris în proprietatea localității acest teren consolidat, dar și alte terenuri riverane lacului, suprafețe întinse din zona de protecție a lacului, care aparțineau de drept statului român. Ulterior, Matei a pretins că societatea ar fi ocupat terenul orașului pentru a depozita materiale de construcții, fapt pentru care a emis o decizie de impunere fiscal de două milioane de euro.

M.P.