Florin Chelaru: Mai bine să mă înjure lumea că încerc să găsesc soluţii pentru Năvodari, decât să spună că nu fac nimic

Interviu cu primarul oraşului Năvodari, Florin Chelaru: Mai bine să mă înjure lumea că încerc să găsesc soluţii pentru Năvodari, decât să spună că nu fac nimic Florin Chelaru Primarul oraşului Năvodari, Florin Chelaru, nu mai mişcă un deget fără procedura de achiziţie prin sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP/SICAP), pentru că nu vrea să i se reproşeze că a încălcat legea. Pe de altă parte, reglementările actuale îngreunează mult punerea în operă a proiectelor. „Dacă azi ai o idee să faci ceva, până ajungi la execuţia propriu-zisă, după demararea procedurilor, a documentelor şi avizelor, trece circa un an şi jumătate”, comentează edilul. Dar, oraşul Năvodari nu ar duce lipsă de proiecte, iar unele încep să se vadă deja – susţine edilul, deşi sunt şi destui care îl critică. Nici o problemă! „Mai bine să mă înjure lumea că facem treabă, decât să mă injure lumea că nu există nici o perspectivă”, a transmis Chelaru, care a continuat explicând că drumul spre Corbu va fi gata (asfaltat) într-un an de zile, iar până la sfârşitul acestui an va fi lărgit cu încă o bandă podul de la ecluză. Ţineţi minte aceste declaraţii şi trageţi linie în 2020! Până atunci, vă invităm să citiţi următorul interviu, în cadrul căruia Florin Chelaru a detaliat pentru cotidianul “Replica” multe proiecte, dar a explicat şi cum stau lucrurile în privinţa spitalului, a încălzirii, dar şi a unor viitoare cabinete medicale private în oraş. Reporter: Domnule primar, care sunt priorităţile dumneavoastră până la finalul acestui mandat? Florin Chelaru: Trebuie să finalizăm ce am început. De fapt, aceasta este logica după care mă ghidez. Avem, în acest moment, multe proiecte, proiecte aflate în diferite stadii de, hai să spun, finalizare, şi am să vreau să le descriu un pic, pentru a readuce aminte. Este vorba, în primul rând, despre un proiect pe PNDL, reabilitare străzi, echipare tehnico-edilitară în staţiunea Năvodari – este un proiect a cărui valoare se ridică la circa 5 milioane de euro. Este pe SEAP, are finanţare, avem deschise ofertele, dar, din păcate, avem o contestaţie care sper că se va rezolva în maxim o lună de zile. Apoi, vom începe acest proiect care presupune asfaltare plus apă pluvială pe tot ceea ce înseamnă zona de litoral, inclusiv drumul de lângă promenadă. Rep.: Contestaţia cine a formulat-o? Ne puteţi spune firma? F.C.: Nu. De achiziţii nu mă ocup eu. Nu vreau să mă ocup, eu vreau să ştiu că pot să aduc bani pentru comunitate, iar problema achiziţiei revine, normal, Serviciului de Achiziţii. Revenind la proiecte: al doilea mare proiect este un proiect pentru tineri. Noi am dat în jur de 215 loturi la Legea 15 în zona Midia Sat, şi în jur de 40 de terenuri spre concesionare. În zona respectivă vom veni cu apă pluvială, cu asfalt, plus canalizare şi apă. Proiectul este în valoare de 7,5 milioane, este dat pe SEAP, s-au depus ofertele, iar la acest moment comisia se ocupă de verificarea celor mai bune oferte, astfel încât, în două săptămâni, să putem să stabilim câştigătorul. Este foarte adevărat că pot fi contestaţii, dar se vor judeca – dacă vor exista. Eu sper să nu fie, pentru a nu întârzia proiectul. Rep.: Pe aceste loturi deja atribuite, tinerii au început deja să construiască? F.C.: O parte – da, în timp ce alţii abia acum şi-au luat documentele pentru că, fiind atribuite anul trecut sau acum doi ani, până când au fost puşi în posesie, până când şi-au luat certificatele de urbanism, autorizaţii... Uşor-uşor va fi multă mişcare în respectiva zonă, pentru că atât noi vom veni cu trama stradală, cât şi ei vor construi. Alt proiect: drumul spre Corbu, adică drumul de la podul din Năvodari până la podul din Corbu. Este un proiect pe care îl avem cu Silistra, un proiect transfrontalier pe care îl consider foarte important, şi nu doar pentru că am lucrat la Rompetrol şi ştiu care sunt necesităţile în zonă. La acest moment avem depunere de oferte până în data de 14 februarie. Deci, suntem în plină desfăşurare a acestei achiziţiei şi abia aştept să pot declara un câştigător. În maxim 2-3 săptămâni după data de 14 februarie vom stabili câştigătorul şi vom începe şi acest proiect. Un alt proiect este extinderea parc central şi modernizare, plus modernizare Centru Cultural. Este un proiect pe care l-am depus în vara anului trecut, este în valoare de 5 milioane de euro. Momentan, este în evaluare. Rep.: Şi dacă după evaluare se ajunge la concluzia că nu este viabil pentru finanţare, ce veţi face? Îl veţi realiza cu bani de la bugetul local? F.C.: Asta vom hotărî atunci. Eu la acest moment nu mă pot gândi că nu îmi vor fi acceptate aceste proiecte. Proiectul despre care vorbim acum a fost depus pe axa 13.1, care este o axă specială pentru oraşele mici şi mijlocii, aşa cum este şi Năvodariul, iar din discuţiile avute până acum, are toate şansele să treacă. Aceasta este premisa de la care plec, nu mă gândesc la a putea să plătesc din banii locali. În cel mai rău caz, voi gândi în aşa fel – oricum trebuie modernizată zona din centrul oraşului – încât să atragem bani europeni. Un alt proiect pe care l-am depus, pe axa 10, se numeşte Extindere şi amenajare Şcoala nr. 3. Este vorba despre viitoarea şcoală. La acest moment, copiii stau într-un vechi cămin care funcţionează de pe vremea lui Ceauşescu. Necesitatea şcolii a fost de mult timp, dar s-a făcut un prim corp de şcoală, apoi pentru al doilea corp de şcoală au fost ceruţi bani de la Ministerul Educaţiei, nu au fost bani la momentul respectiv; probabil s-a abandonat acest proiect, iar noi am considerat oportun să îl reluăm. Pentru acest proiect am trecut deja două evaluări – atât a documentaţiilor cât şi a proiectului în sine, iar acum aşteptăm să vină la faţa locului, pentru evaluare, din partea ministerului. Ţinând cont de specificul situaţiei, eu cred că e un proiect viabil. Pentru a fi sigur că vom face şcoala, am mai depus pe o altă axă, 13.1, acelaşi proiect. Am considerat oportun să maximizez şansele pentru această şcoală. Proiectul nu este gândit doar de mine, el este gândit împreună cu directoarea şcolii – cu număr de laboratoare, cu săli de sport, spaţii vezi etc., toate pe strada Pescăruşului. Pe această axă 13.1 atrebuit să gândit şi un alt element, care să facă proiectul viabil, şi anume asfaltarea, modernizarea drumurilor care duc spre această şcoală, tocmai de aceea am şi început pe strada Viilor, pe strada Viitorului să venim, tot pe proiect european, cu asfaltări. O altă serie de proiecte se referă la anvelopările clădirilor administrative. A fost important să anvelopăm clădirile sociale pe care le avem în grijă – adică cele două cămine, însă pe lângă acestea am decis să anvelopăm şi creşa, unde este extrem de important să fie cald, clădirea fostului Ecoterm, plus clădirea primăriei. Un alt proiect important este modernizarea Liceului Tehnologic Lazăr Edeleanu. S-a dorit prin acest proiect creşterea eficienţei energetice – schimbăm toate geamurile, anvelopăm întregul spaţiu, ţinând cont de faptul că această clădire, din ce ştiu eu, nu a fost reabilitată niciodată. Rep.: De când este această clădire? F.C.: Din 1965-1970, cam aşa. Din ce ştiu eu, nu au fost lucrări capitale. De-a lungul timpului, primăria a făcut una-alta, a încercat să ajute învăţământul, dar nu a existat un proiect amplu, ca acesta. Avem deja finanţarea, iar acum proiectul este pe SEAP. Alt proiect pe PNDL este legat de asfaltare şi lărgire podul peste ecluză. Aşa cum ştie toată lumea, există două poduri la Năvodari, deşi pare că este doar unul singur. Cel de la ecluză are două benzi, iar noi vom lărgi acest pod de la 2, la 3 benzi, aşa încât, pe parcursul verii, să facem circulaţie reversibilă, pentru fluidizarea traficului. Rep.: Şi în ce stadiu este acest proiect? Şi când estimaţi că vor fi gata lucrările efectiv? F.C.: La acest moment, după anunţul pe SEAP, avem declarat câştigătorul. A fost o singură firmă interesată, din ţară. Avem contractul la semnat, la compartimentele de specialitate din cadrul primăriei. În două săptămâni, din acest moment, firma ar trebui să se apuce de treabă. Dar, să înţeleagă toată lumea: este vorba despre proiectare şi asfaltare. La toate proiectele pe PNDL începem cu proiectarea, deci lumea nu va vedea din prima utilajul pe pod. Termenul estimativ de finalizare pentru lucrare este finalul acestui an. Rep.: Dacă după proiectare începe lucrarea efectivă pe parcursul verii, să vedeţi ce vă vor înjura oamenii! F.C.: Asta este situaţia. Dar ştiţi care este motivaţia mea? Mai bine să mă înjure lumea că facem treabă, decât să mă injure lumea că nu există nici o perspectivă ori că ‘uite, Chelaru nu face treabă’. Haideţi să vă spun ce alt proiect avem: este vorba despre unitatea de îngrijiri persoane vârstnice. Am semnat contractul de finanţare, iar la acest moment a fost urcat pe SEAP şi urmează să fie vizibil. Proiectul presupune să amenajăm clădirea, să cumpărăm maşini şi să angajăm persoane care să se ocupe de îngrijirea vârstnicilor. Un alt proiect este referitor la creşterea eficienţei energetice prin modernizare şi extindere iluminat public. Este un proiect de 5 milioane de euro care se referă la drumurile sau străzile din oraşul Năvodari care nu au curent, adică zona S-urilor, unde noi am venit cu cartierul tineretului, cu asfaltare plus drumuri, canalizare şi apă. În rest, mai avem un proiect referitor la mobilitate urbană – este depus, a trecut de prima evaluare; se referă la asfaltarea întregului traseu al microbuzelor – strada Albinelor, Rândunelelor, Constanţei, Plopilor, Corbului, Nuferilor. Toată această zonă se va asfalta de la un capăt la altul. Ce pot să vă mai spun este că, împreună cu RAJA SA, pe un proiect POIM, suntem în situaţia în care avem pe SEAP execuţie canalizare apă în zona Mamaia Sat, pe anumite zone din nord a oraşului, staţii de pompare; este un proiect de circa 7 milioane de euro. Eu sper ca anul acesta, aşa cum am discutat - pentru că este un proiect amânat, din punctul meu de vedere, nepermis de mult -, să demareze pentru că s-au deblocat toate problemele pe care le-a avut la un moment dat RAJA. În toamnă sperăm să demarăm. avem finanţare, suntem pe SEAP cu lucrările. Acestea sunt, în mare, proiectele care le avem cu bani europeni sau pe PNDL. Adică, sunt fonduri atrase. Rep.: Dar din fondurile oraşului ce faceţi? F.C.: Cu aceşti bani am gândit să lucrăm doar pe acele chestiuni unde nu a existat nici o axă disponibilă de atragere de fonuri. Iar unul dintre cele mai importante proiecte este spitalul oraşului Năvodari. Cred că la finalul acestei luni, maxim 10 martie, finalizăm clădirea. Rep.: Dar nu sunteţi în întârziere cu aceste lucrări, faţă de termenul anunţat iniţial? F.C.: Termenul era la finalul anului 2018; faptul că s-a întârziat 2 luni... important este acum că se face. În paralel, am avut diferite discuţii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean, pentru că – încă o dată repet – acest spaţiu îl vom da CJC, respectiv Spitalului Judeţean şi va funcţiona, fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Judeţean. Vor exista câteva specialităţi şi cameră de gardă. Ce vreau să spun ca noutate, este că, în ultima şedinţă de consiliu, am promovat un proiect prin care clădirea ANAF să revină la autoritatea locală. Solicităm acest lucru de la guven. Avem mai multe discuţii ca în respectivul spaţiu să aducem diverşi specialişti. Adică, pe lângă ce va oferi spitalul Năvodari, prin intermediul specialiştilor Spitalului Judeţean, să existe şi alte specializări. Oferim ocazia doctorilor din Constanţa să vină şi aici, cu aparatură, pentru a deservi oamenii din Năvodari. Rep.: Adică vor fi cabinete particulare? F.C.: Da, particulari. Adică să atragem cât mai mulţi specialişti în domeniul sanitar în zona oraşului nostru. Rep.: Să nu vă treziţi că anumiţi medici, după ce efectuează un prim consult la spitalul orăşenesc, cheamă oamenii la cabinetul privat... contracost. F.C.: Înţeleg ce spuneţi. E prematur acum să spun eu cum să procedeze sau cum să nu facă. Eu sunt sigur că ei vor avea grijă să facă ceea ce trebuie, adică medicii să-şi vadă serios de actul medical. Eu trebuie să fac să funcţioneze acest sistem. Faptul că sunt pe teritoriul oraşului nostru – înseamnă că încercăm să oferim condiţii. Nu ascund faptul că avem, pentru medicii care doresc să vină, şi câteva locuinţe de serviciu. Rep.: Una peste alta, se face. Dacă stăm să ne gândim, este un proiect pe care l-au anunţat de ani de zile toţi cei care au candidat la Primăria Năvodari. F.C.: Eu vă spun sincer: nu e uşor, sunt multe greutăţi. Cei care sunt îndrituiţi să ne ajute sunt cei de la Consiliul Judeţean şi Spitalul Judeţean. Cred că împreună cu ei vom reuşi. Adică, nu este meritul meu, ci meritul unei întregi echipe. Să îl vedem pus pe picioare şi apoi putem merge mai departe – adică în accepţiunea mea, îl văd modernizat; dacă merge bine, eu văd făcută încă o clădire în zona respectivă. Norocul nostru este că avem o clădire, plus un teren fix în mijlocul oraşului. Este o zonă accesibilă tuturor. Mai departe, avem nevoie de ajutorul ministrului Sănătăţii, pentru că începe munca de avizare pentru spital. Cred că de-abia acum începe munca grea, dar fac echipă cu cei de la Consiliul Judeţean şi de la Spitalul Judeţean, să batem pe la toate uşile, să dăm drumul cât mai repede activităţii. Faptul că nu a reuşit nimeni până acum să facă spitalul arată că lucrurile importante se obţin greu. Un alt proiect cu bani de la bugetul local, în afară de acest spital, este Skate Park-ul oraşului Năvodari. Se adresează tinerilor. În imediata apropiere a acestuia, avem un miniparc cu alei unde vor fi montate semne de circulaţie, aşa încât bunicii să meargă cu nepoţii şi cu bicicletele, să înveţe semnele de circulaţie, când să treacă şi când nu. Va fi de ajutor. Alt proiect este PUG-ul oraşului, sper să finalizez actele pentru el la jumătatea anului. Oraşul nu a mai avut un PUG nou din 1994. Probabil este şi singurul care a fost făcut vreodată. Cu alte cuvinte, încerc să reglementez din punct de vedere urbanistic toate zonele oraşului. De ce? Pentru că zona turistică a luat amploare, şi doar aşa pot să temperez şi să echilibrez investiţiile din zona respectivă prin impunerea unui anumit mod de a se construi – anumite tipuri, culori, procente de ocupare, parcări şi spaţii verzi. Rep.: Dar nu puteaţi reglementa aceste chestiuni şi fără un nou PUG? F.C.: Puteam numai prin intermediul PUZ-urilor... Rep.: Cred că aţi sesizat că există cetăţeni nemulţumiţi. În zona turistică s-au construit blocuri unele lângă altele, oamenii reclamă deja în instanţă şi cer demolări… F.C.: Ei au contestat, da. Dar atâta timp cât la malul mării, zona Mamaia Nord este foarte atractivă din punct de vedere imobiliar, cei care au plătit foarte mulţi bani pentru metrul pătrat se hazardează să construiască legal – vă spun, chiar dacă pare ciudat, ei în mod normal îşi respectă grăniţuirile. Faptul că un bloc este foarte aproape de altul este o greşeală pe care o fac investitorii şi pe care o vor regreta. De ce? Pentru că lumea nu va mai cumpăra dacă ei fac blocuri unul în altul. Eu voi reglementa aceste chestiuni, dar nu voi putea impune cuiva care a cumpărat pe anumite zone să nu poată construi, să aibă vizibilitate spre mare cel de lângă el. Nu pot asta. Dar voi face reglementările de aşa natură încât să se gândească fiecare pentru ce construieşte. Când spunem că oamenii sunt nemulţumiţi, să ştiţi că aşa este. Dar nemulţumiţii sunt cei care au cumpărat o locuinţă, iar după un timp, de regulă acelaşi investitor mai construieşte încă un bloc în faţă. Aşa s-a întâmplat. Persoana care a cumpărat, dă în judecată investitorul. Rep.: Dar lumea vă reproşează dumneavoastră că se întâmplă lucrurile astea. F.C.: Nu, ei îşi respectă PUZ-ul aprobat în 2014. Toată lumea trebuie să înţeleagă că la acest moment se respectă PUZ-ul care a fost aprobat şi a trecut de diferite comisii. Tocmai de aceea, eu fac acum acest PUG, să pot să intru peste acest PUZ. Eu nu mai am nici timp şi nici bani acum să fac un PUZ pentru zona litorală, unul pentru zona industrială... Oricum, legea îmi impune să fac un PUG, care să reglementeze tot ce înseamnă zona oraşului Năvodari, adică şi zonele turistice, şi vatra veche a localităţii, sudul, plus zona industrială, iar de viitor – zona lacului Siutghiol, lacul Taşaul şi zona spre Lumina. Toate aceste zone vor fi corelate astfel încât să avem un PUG modern. Am pomenit zona de sud şi vreau să vă anunţ că am dat în lucru o nouă piaţă, e adevărat, mai mică, de cartier. Anul care vine, în septembrie-octombrie cred că începem şi construcţia. Mai avem şi proecte legate de şcoli: gaze naturale - vrem ca toate şcollie să fie racordate Proiectul a început anul trecut. Avem bani şi îi prindem în buget. Suntem acum în lucru şi cu edificiul Casa Căsătoriilor – va fi modernizat. Şi să continui cu proiectele: un alt proiect care va fi finanţat anul acesta se referă la platformele subterane de gunoi. Am început proiectul de anul trecut, din august, a fost făcut studiul de fezabilitate, a fost aprobat. Suntem pe SEAP cu procedura pentru aceste platforme. Vom începe cu 9 astfel de platforme. Rep.: Făcând aceste platforme, să înţelegem că veniţi şi în sprijinul celor care colectează gunoiul? F.C.: Nu ştiu, s-ar putea să fie un pic nemulţumiţi, pentru că ei vor trebui să aibă pe maşinile lor un echipament special de ridicat wireless; oamenii vor arunca gunoiul prin anumite tuburi, apoi va veni maşina, se va ridica platforma, va fi preluat gunoiul, iar platforma este din nou poziţionată în subteran. Rep.: Vă întrebam dacă le veniţi cumva în ajutor, în ideea în care ar putea să scadă preţul de colectare, având în vedere că a crescut peste tot în judeţ. F.C.: Legat de acest lucru, noi suntem la acest moment pe SEAP, cu serviciul de delegare de gestiune pentru salubrizare. Asta înseamnă că, pe perioada acestui an, noi vom continua serviciul de salubrizare, dar vechiul contract se încheie anul acesta şi vom purcede la o nouă licitaţie unde vor trebui să vină actualul operator, plus alţi operatori. În cadrul Consiliului Local am avut mai multe grupuri de lucru care au încercat să pună în caietul de sarcini tot ce am considerat noi oportun: maşini moderne, colectarea gunoiului selectiv, cu maşini speciale, cu saci, cu containere gratuite etc. Eu spun că anul acesta vom avea un serviciu mult mai modern. Nu spun că societatea care este acum nu îşi face treaba, dar nu am vrut să închei un act adiţional de prelungire, dar am vrut pebtru Năvodari să angajăm o seocietate care să aibă servicii mai calitative. Dar, să continui cu proiectele: avem un program de asfaltare - strada Recoltei, zona T12, strada Crăiţel, asfaltare aleea din zona Sălii Sportului, o parte din străzile din nordul oraşului; finalizăm şi anumite străzi, cum ar fi Labirintului, Sibioarei etc. Rep.: Dar de ce faceţi aceste asfaltări cu bani de la bugetul local şi nu le-aţi prins tot pe proiecte cu fonduri europene, ca şi în cazul altor străzi? F.C.: Pentru că străzile prinse în proiecte cu fonduri europene sunt pe mobilitate urbană. Mobilitate urbană înseamnă că el este destinat doar pe zona în care există traseu de transport public. Pe zona aceasta, unde alocăm bani de la bugetul local, nu avem transport public. În rest, tot ce am putut să depun ca proiecte pe diferite axe, am depus. Ba, chiar am uitat să vă spun despre 3 trei parcuri care se vor moderniza. Proiectul este pe SEAP, va fi vizibil în maxim 2 săptămâni. (...) Avem şi din punct de vedere al reţelei electrice proiect – vom monta un punct trafo în zona Peninsula, un alt post trafo în zona Centrului de afaceri şi un altul – în zona de lângă Tabăra Năvodari. Rep.: La ultima şedinţă a Consiliului Local, exact pe seama furnizării curentului electric a existat o dispută: faptul că mai mulţi agenţi economici nu mai primeau curent de la Tabără. S-a comentat că a fost aprobată reluarea furnizării curentului în condiţii nu tocmai în regulă. Ce ne puteţi spune despre acest lucru? F.C.: Ideea este următoarea: toate proiectele care sunt iniţiate de Primăria Năvodari au acceptul secretarei oraşului. Deci, din punctul de vedere al comentariilor legate de legalitate, acestea sunt făcute în aşa fel încât să spunem şi noi (consilierii care au comentat – n.r.) că suntem în campanie electorală. Eu pot să vă spun că mi-au venit la primărie, la minus 7 grade, iarna, fără curent, în jur de 40 de oameni… ei nu se duc la partidele politice care nici măcar nu îşi bat capul să gândească soluţii – e uşor să spui că nu e legal, fără să ai măcar cunoştinţe de legalitate… Dar nu asta contează, contează că au venit oamenii spunând că nu au curent. Ei se branşau la posture de transformare din Tabăra Năvodari. Tabăra Năvodari este o societate care este de sine stătătoare. La momentul acela, oamenii au zis că vor contracte clare cu cineva. Problema este că un contract clar poţi să ai doar dacă Tabăra Năvodari cedează ENEL acele puncte trafo, ENEL le preia şi face contracte directe. Dar atâta timp cât tabăra nu poate face acest lucru deoarece noi nu avem voie, cei care suntem în Consiliul Local, să diminuăm din bunurile taberei, pentru că la acest moment există un litigiu între tabără şi SIND România. Eu, ca şi primărie, deşi am 40% din tabără, nu pot să iau un ac de acolo şi nu iau nici un ac de acolo… Deci, eu nu puteam să cedez ENEL, unei entităţi care este privată într-un fel, un bun al unei societăţi care este într-un litigiu. În momentul în care aş fi făcut aşa ceva, aş fi făcut o mare ilegalitate. Şi, oricum, lucrul acesta a fost discutat în cadrul Departamentului Juridic. Deci, ce am făcut? Noi nu am dat decât să dăm posibilitatea actualului deţinător al acestor bunuri – spun actualului, pentru că la finalul procesului poate să se schimbe, sau poate rămâne acelaşi – să refurnizeze. Dacă SIND intră în administrarea bunurilor, ei vor hotărî politica zonei. Problema este: ce vor face oamenii care au construit acolo? Am construit un punct trafo. Vom mai construi unul. Din ce ştiu eu, mai sunt 2-3 puncte construite de privaţi. Deci, uşor-uşor trebuie să găsesc soluţia ca oamenii să nu mai depindă de tabără. Dar cât sunt, nu a trebuit decât să intre într-o anumită legalitate. Asta a vrut să fie proiectul la care faceţi referire: un proiect prin care noi am dat un acord de principiu. Noi nu am vorbit de bunuri, de hotărâri judecătoreşti. E un acord de principiu prin care, dacă o societate poate să îşi ia documentele prin care să refurnizeze, atunci e legal. Dacă nu, nu. Deci, jocul ăsta politic, eu ştiu: este bun, este important pentru unii. Din păcate, cei care au gândit să nu voteze acest proiect, nu vor face altecva decât să-şi atragă oprobiul zonei respective, pentru că eu, de bine, de rău, am încercat să găsesc o soluţie. V-am zis: e mai bine să fiu înjurat pentru că doresc să caut o soluţie, decât să închid uşa în nas. Atâta timp cât nu au expertiză juridică, eu oricum nu sunt supărat pe ei. Eu în general nu sunt supărat pe nimeni în viaţa asta. Deci, vom face un punct trafo de cea mai mare putere în zona respectivă, iar atunci lumea va scăpa de griji. Dar, ca să facem acest punct durează destul de mult. De aceea, a fost o soluţie temporară cu refurnizarea. Ca să ştiţi: şi Primăria Năvodari este client al taberei – noi avem iluminat public în zonă. Dar asta nu e făcută de când sunt eu primar. (...) Am încercat să intrăm în legalitate; nu am vândut nici un metru pătrat, nu am vândut nici o clădire, nu am făcut nimic care îmi împieteze hotărârile instanţei. După ce va exista o hotărâre definitivă a instanţei, atunci vom vedea cu cine discutăm. Încă o dată spun: nu este primarul cel care hotărăşte, Consiliul este cel care hotărăşte, iar la Năvodari am încercat să fac în aşa fel încât Consiliul să aibă o funcţionalitate. Poate că am greşit, poate că nu. Eu zic că nu. La Năvodari, orice consilier care a avut un proiect, a putut să îl susţină în faţa colegilor, şi nu a primit vot negativ. Asta pentru că ceea ce este bun pentru oraş, eu am considerat că nu contează de unde vine. Lucrul acesta îl voi menţine, chiar dacă, într-un fel sau altul, toată lumea vrea să îşi facă campanie electorală... Rep.: Şi dumneavoastră vă faceţi: aţi vorbit despre toate proiectele pe care le aveţi. F.C.: Ştiţi ce înseamnă asta? Înseamnă muncă. dar nu este numai munca mea, e munca colegilor mei, inclusiv consilierii. Ştiţi de câte ori au venit colegii să voteze proiecte? De multe ori, pentru că au fost situaţii când s-au tot schimbat indicatorii proiectelor –şi de două ori pe lună. Iar pentru asta le mulţumesc. Ele nu sunt proiecte iniţiate doar de mine, ci de toată lumea. Am încercat să facem ce am putut noi mai bine pentru oraşul Năvodari… Şi încă nu v-am spus tot: avem proiecte şi pentru zona de litoral – totemuri, sensuri giratorii moderne, pe pod vom avea un sens care va fi, sper eu, emblematic pentru zona Constanţei. (...) Sper ca la finalul anului să putem începe construcţia lor. Cam asta e România noastră: dacă hotărăşti să faci ceva, abia după un an şi jumătate începe construcţia. Oamenii trebuie să ştie: nu durează construirea unui obiectiv, cât durează documentaţia şi actele. Nimeni, nici o primărie, dar mai ales Primăria Năvodari, nu-şi mai permite să încalce sau să sară o etapă. Rep.: Aţi spus „mai ales Năvodari”. De ce? Până acum au fost greşeli multe? F.C.: Nu, nu au fost greşeli, dar vreau să spun că toate proiectele care se fac acum trebuie să respecte toate rigorile legii. (...) Toate investiţiile au anumite etape pe care nu mai ai cum să le sari. Durează să le faci, chiar dacă lumea vrea imediat. Nu se poate imediat. (...) Rep.: Legat de lucruri care durează: drumul spre Corbu de ce nu a fost reparat până acum? E de ani de zile aşa. F.C.: Eu am fost învăţat să vorbesc doar în dreptul meu. Nu am cunoştinţe de ce a fost înainte. Nu e treaba mea. Eu pot să spun că am avut norocul şi inspiraţia să gândesc lucrurile atunci când s-au deschis axele de depunere proiecte cu fonduri europene. S-a deschis o axă, cu Silistra (Bulgaria) – s-a nimerit să găsesc un oraş care are lucrări de aceeaţşi natură, un drum care leagă Silistra de un oraş aproape de graniţa cu Călăraşi. Aşa am reuşit să ne mulăm împreună pe acest proiect. Au fost multe discuţii: iniţial, silistra era lider de proiect, apoi, când am venit eu şi cu necesităţile oraşului Năvodari, am ajuns eu lider de proiect. Pe lângă asta, avem şi 36 de staţii de autobuz pe tot arealul oraşului Năvodari. De ce? Pentru că aşa am considerat să fac eu... ce nu au făcut alţi primari până acum. Rep.: Bun, dar când va fi gata acest drum? Pentru că între timp curg valurile de critici pe acest subiect. F.C.: Critici au tot fost de-a lungul timpului, pentru că într-adevăr este un drum greoi acolo. Toate plombele care au fost puse, cedează foarte repede pe parcursul iernii şi primăvara. Iarna, când fabricile de asfalt nu lucrează, apare acest disconfort: apa şi sarea nu fac decât să favorizeze apariţia craterelor în drum. Acest drum a fost făcut odată cu Rompetrol şi nimeni nu l-a reabilitat total. Aşa a fost să fie – eu să găsesc această axă şi să îl pot reabilita. Pe data de 14 februarie deja deschid ofertele. Mai multă implicare nu cred că a existat, ca acum, iar într-un an de zile de la data atribuirii lucrărilor, execuţia va fi gata. În principiu, este o lucrare uşoară, dar am cerut ca stratul de asfalt să fie mult mai mare, tocmai ţinând cont de traficul din zonă. Rep.: Mi-aţi spus de brnaşarea şcolilor la reţeaua de gaze naturale. De ce nu marşaţi pe această idee şi în ceea ce priveşte blocurile încă racordate la sistemul centralizat? Vă întreb pentru că oamenii se plâng ba că nu au tot timpul căldură, ba că au venit facturi exagerat de mari. F.C.: Este simplu. Am făcut o întâlnire cu cei de la Engie. Dumnealor mi-au cerut un tabel cu toate scările blocurilor şi străzile unde ar ttrebuie făcută extinderea. Două lucruri sunt importante: extinderea e una, branşarea este alta. Vreau să ştiţi că am o listă cu 100 de scări de bloc unde necesită doar branşarea, adică trec gazele exact prin faţa scărilor de bloc sau peste drum. Se numeşte branşare în acest caz. Doar în cazul a 7 poziţii, cu 11 scări de bloc, trebuie să facă extindere de reţea de gaze. Care se va face. Eu i-am încurajat pe toţi să-şi facă branşarea. Ceea ce este şi mai interesant – unde există deja pe casa scării conducta de gaz, doar jumătate dintre apartamente s-au branşat la gaz. Restul – nu. Şi toată lumea a vrut să meargă pe agentul termic clasic. Rep.: Atunci este o falsă problemă? F.C.: Nu. Este o opţiune. Asta trebuie să înţeleagă toată lumea: vrei să fii racordat la gaze sau nu vrei. Sunt 100 de scări cu gaz în faţă, dar nu s-au branşat. De ce? Pentru că au considerat că nu e important. Noi avem încălzire de la UT Midia. Foarte bine. Dar aşa cum cresc preţurile, şi la gaze pot să crească şi apoi ne trezim că trebuie să trecem înapoi la căldura centralizată. Tot aşa, există şi situaţia în care, micşorându-se numărul de utilizatori, să crească preţul la încălzire centralizată. De fapt, preţul în sine este împărţit astfel: o parte plătesc oamenii şi o parte este diferenţa de tarif pe care o plăteşte primăria. (...) La Năvodari există şi o percepţie legată de buget, în sensul că oraşul Năvodari este un oraş în care multă lume lucrează, au salarii frumoase. Deci, nivelul este dat de salarizarea unui angajat. Datorită mediei salariale, noi nu mai primim sume de echilibru de la Guvern. Dar banii pleacă de la Năvodari. Dar, când se face socoteala, pentru echilibru, banii se duc către alte zone – spre exemplu către Medgidia, care este un oraş care nu are perspectivă aşa ca Năvodariul, dar primeşte sume de echilibru de 10 ori cât primim noi. Foarte mult. Am primit, de exemplu, cote de TVA – zero lei, iar Medgidia a primit ultima oară 9 milioane. Anul trecut am pierdut foarte mulţi bani. Rep.: Oamenii vor spune că sunteţi de la PSD, iar Guvernul este PSD... F.C.: Nu, nu vor spune. Eu ştiu că există un regulament foarte clar: cum e oraşul Năvodari, aşa e şi Hârşova, şi Ţăndărei etc. Nu există diferenţe de calcul. Singurele diferenţe sunt legate de proiectele pe care noi le-am muncit foarte mult şi prin care atragem fonduri. Asta e diferenţa între Năvodari şi ceilalţi, în principiu. Revenind: vreau să spun că, de vreme ce noi primim mai puţini bani, eu de undeva trebuie să fac un echilibru – nu mai pot să dau la termoficare sumele pe care le-am dat acum un an sau doi ani şi toată lumea trebuie să înţeleagă că undeva se strânge şurubul. În primul rând la primărie, pentru că vorbim de buget şi de a încerca ca toate proiectele să ia viaţă şi să avem bani cât de cât pentru ele. Oamenii trebuie să înţeleagă că la acest moment nu se mai cheltuie – deşi svor fi şi comentarii că de ce fac strada X şi nu fac strada Y, că de ce fac şocală şi nu fac două grădiniţe; adică sunt diferite opinii. Adică, nu toată lumea poate avea opinia Consiliului, şi anume să facem şcoala. Şi tot aşa... (...) Dar consider că sunt modernizări în tot oraşul, vizibile, şi continuăm tot aşa. Rep.: Referitor la încălzirea în sistemul centralizat: pierderile sunt suportate de abonaţi? F.C.: Întotdeauna de abonaţi! Nu pot fi achitate de oraşul Năvodari. Nu există nici o bază legală să fie achitate de oraşul Năvodari. Iar dacă tot aţi adus din nou subiectul în atenţie, pot să vă spun că sunt 10 mii de apartamenmte, plus încă 15 mii de familii care trăiesc în case, iar ajutorul (subvenţia) este dată doar pentru 4 mii de apartamente. Dar ceilalţi, care spun că celui de la bloc i-am dat 28 de ani, iar lor nu le-am dat niciodată nimic..., aceştia spun că vor canalizare, că vor iluminat. Asta trebuie să fac eu. Din păcate, nu mai pot să dau aproape toţi banii numai pe un anumit palier, fără să mă uit şi în stânga şi în dreapta. Oamenii au dreptate la case: vor asfaltare. De aceea mă chinui să fac asfaltări, să fie bani de o cofinanţare pentru un proiect, să mai fac şi un parc... Nu pot merge banii doar într-o singură direcţie. Rep.: Domnule primar, venind spre primărie am sesizat o maşină abandonată chiar aici în zonă. Veţi începe să aveţi probleme cu parcările în stilul acesta. Şi, din câte ştiu, parcă trebuia să începeţi şi la Năvodari să ridicaţi maşinile abandonate. Nu există o hotărâre în acest sens? Sau de ce nu se pune în aplicare? F.C.: Avem o hotărâre, dar s-a făcut achiziţie pe SEAP, pentru acest serviciu, dar din păcate nu a venit nici o firmă să depună vreo ofertă. Nu erau bani puţini. Probabil că a deranjat că trebuie dislocată pe raza oraşului o maşină de ridicat, care înţeleg că e scumpă, iar noi nu avem foarte multe maşini. Poate anul acesta voi avea mai mult noroc. Rep.: În încheiere: candidaţi pentru încă un mandat de primar? F.C.: Asta o hotărăsc împreună cu colegii mei. În principiu nu mă sfiesc să recunosc că doresc să candidez, dar asta o hotărâm în cadrul partidului, că aşa e firesc. Alexandra CUCU

REPLICA ONLINE CONSTANTA

Florin Chelaru: Mai bine să mă înjure lumea că încerc să găsesc soluţii pentru Năvodari, decât să spună că nu fac nimic