Fotbal: Parchetul elveţian cere sentinţe cu închisoarea contra lui Nasser Al-Khelaifi şi Jerome Valcke

Parchetul elveţian a solicitat o sentinţă de 28 de luni de închisoare contra preşedintelui concernului beIN Media şi al clubului Paris Saint-Germain, qatarianul Nasser Al-Khelaifi, respectiv de 35 de luni de închisoare contra fostului secretar general al FIFA, francezul Jerome Valcke, într-un proces în apel privind drepturile de televizare ale Cupei Mondiale, transmite AFP, citată de Agerpres.

În prima instanţă, după procesul judecat în toamna lui 2020, cei doi conducători au fost achitaţi, iar Jerome Valcke a primit o amendă cu suspendare într-un afacere distinctă.

De această dată, la Tribunalul penal federal din Bellinzona, cei doi bărbaţi au fost acuzaţi că au încheiat un pact oneros, fără ştiinţa FIFA, fiind acuzaţi de gestiune neloială, care poate aduce cinci ani de închisoare.

Procurorul federal a susţinut că Al-Khelaifi, 48 ani, şi Valcke, 61 ani, au stabilit un aranjament coruptiv, în contextul în care justiţia elveţiană a deschis din 2015 o serie de cercetări privind scandalurile care au afectat lumea fotbalului, dar până acum a dictat doar o serie de amenzi.

Valcke a favorizat beIN în schimbul unei vile luxoase în Sardinia, cumpărată pentru 5 milioane de euro în 2013 de către o societate deţinută de Nasser Al-Khelaifi. Fostul secretar FIFA a solicitat ajutorul conducătorului din Qatar pentru a finanţa ''Villa Blanca'', la câteva luni după semnarea în aprilie 2014 a unui contract între BeIN şi forul internaţional de fotbal privind drepturile de televizare pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu ale Mondialelor din 2026 şi 2030.

În prima instanţă, procurorii au descris ca mită avansul pentru vila din Sardinia în procesul civil, dar în speţa penală tribunalul nu a putut să dea o condamnare pentru ''corupţie privată'', înainte ca FIFA să-şi retragă plângerea în ianuarie 2020, ca urmare a unui acord cu Al-Khelaifi, ai cărui termeni nu au fost dezvăluiţi niciodată.

Procuroarea Cristina Castellote trebuia să dovedească acuzaţia de ''gestiune neloială'' şi să găsească probe pentru a demonstra că acordul dintre cei doi a lezat FIFA. Dar până acum nimic nu a indicat că FIFA ar fi putut obţine un contract mai avantajos decât cel semnat cu beIN pentru suma de 480 de milioane de euro, cu 60% mai mare decât cel pentru drepturile la Mondialele 2018 şi 2022, în contextul în care nu avea alţi contracandidaţi în cursă.

În rechizitoriul ei, procuroarea a descris ca ''pură speculaţie'' argumentul unui contract favorabil pentru FIFA, solicitând condamnarea celor doi responsabili.

Audierile continuă miercuri cu pledoariile apărării.