Hotelierii şi-au lansat deja ofertele turistice, iar în Deltă se pregăteşte un protest

Turismul românesc, infectat cu virusul incertitudinii:

Institutul Național de Sănătate Public (INSP) a publicat sâmbătă, 9 mai, o serie de recomandări pentru unitățile de cazare, prin care se specifică că acestea vor putea funcționa după data de 15 mai, chiar dacă nu au fost închise până acum, doar în scop profesional. Cu alte cuvinte, scopul turistic este exclus, iar cei care doresc să ajungă la mare pentru câteva zile pentru a se relaxa nu o vor putea face. Cei care sunt privilegiați în acest sens sunt cei care fac deplasări în interes de serviciu și se pot caza la hoteluri pentru o perioadă scurtă de timp.

Corina Martin, președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT), a prezentat cele zece măsuri lucrate de 70 de specialiști din domeniul turismului și expuse în întâlnirea cu reprezentanții Guvernului de acum câteva zile, în speță, Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice și Tudor Polak, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Incertitudinea persistă

Deși am intrat deja în săptămâna premergătoare încetării stării de urgență, asupra turismului românesc planează încă o stare de incertitudine din cauza mai multor necunoscute. „Din păcate, nu au fost concluzii cu privire la când, cum, care sunt normele pe care trebuie să le respectăm? Când deschidem, dacă se pot deschide terasele? Dialogul a durat patru ore. Am primit câteva răspunsuri de la ministerul Muncii, câteva răspunsuri de la ministerul de Finanțe, referitor la ceea ce cerusem noi, inclusiv modifacerea legislației pentru personalul hotelier. Repet, nu au ieșit cu concluzii care să se refere la faptul că pe 15 mai poate începe treaba și în ce condiții. După au venit acele recomandări de la INSP. Însă, eu am văzut deja unități de cazare care încep să își lanseze oferta turistică foarte clar, anunță că vor avea restaurantul vilei sau pensiunii deschis. Câtă vreme sunt doar recomandări, nu văd că ar exista sancțiuni pentru asta și că cineva interzice așa ceva, să ai rezervări făcute în scop turistic. Alianța Națională pentru Turism pregătește un punct de vedere, care va fi lansat mâine (azi, nr.luni, 11 mai) printr-un comunicat de presă. Acum lucrăm la el”, a declarat Corina Martin.

În Delta Dunării, oamenii vor bloca canalele cu bărcile în semn de protest

Delta Dunării este o altă locație cu potențial turistic uriaș pentru România. Aici, activitatea turistică începea de obicei încă din luna aprilie. „În Delta Dunării din ce semnale am până acum, oamenii chiar se gândesc să blocheze canalele cu bărcile, în semn de protest. Deja discută oamenii în Deltă. Sezonul pentru ei ar fi început în aprilie. Sezonul ar fi trebuit să fie deja în toi. Oamenii ăștia se bazau pe venituri și nu mai au resurse de niciun fel. Nu mai au rezerve. Planurile lor erau făcute pentru aprilie”, a mai spus Corina Martin.

Alte țări ne-o iau înainte. Ne pleacă angajații în Spania, Germania

O altă problemă este personalul hotelier, care o parte deja se îndreaptă către vestul Europei, unde vor putea munci, doarece în România totul este blocat. „Se întârzie foarte mult deschiderea activității de turism, în timp ce alte țări iau avans. Vorbesc de Grecia, Turcia, Bulgaria, timp în care în România nu se comunică nimic. Forța de muncă ne pleacă în Spania, în Germania. Sunt oameni care mă sună și îmi spun că nu au cu cine să deschidă. Personalul a anunțat că pleacă în Spania. În lipsa unui orizont clar, oamenii iau calea străinătății. Au nevoie de bani, este normal.

Noi am mai cerut o prelungire a șomajului tehnic pentru a plăti salariații începând cu data de 15 mai. Acum sunt venituri pe minus sau pe zero, de două luni încoace. Am cerut la întâlnirea noastră secretarului de stat de la ministerul Muncii să se prelungească șomajul, dar să se transforme în ceea ce numesc germani, șomaj mixt. Plătim și noi angajatorul pentru partea pe care o muncește, dar statul în continuare să suporte șomajul. Dar măcar să ne lase să muncim. Altfel despre ce pornire de economie vorbim? Vorbim doar despre pus masca pe gură și atât”, a mai punctat Corina Martin.

Cele zece măsuri de urgență pentru salvarea turismului românesc

Potrivit președintelui FAPT, Corina Martin, acestea ar fi cele zece măsuri de urgență pentru salvarea turismului românesc:

1. Sprijinirea Forței de muncă din turism dupa încetarea stării de urgență prin prelungirea șomajului tehnic suportat de stat și pe perioada stării de alertă și totodată prin metoda muncii parțiale (Kurzarbeit). Respectiv, pentru unitățile/activitățile care nu vor putea fi reluate la 15 mai 2020, menținerea măsurii șomajului tehnic, conform OUG 30 / martie 2020, cel puțin pentru o perioadă de până la 3 luni!

2. Acordarea de granturi pentru întreprinderile din turism afectate de COVID-19, precum și acordarea de credite cu dobânzi subvenționate pentru capital de lucru și/sau credite de investiții pentru IMM și companii mari din turism.

3. Plata imediata a arieratelor catre companiile din turism (concedii medicale, TVA, facturi restante).

4. Diminuarea taxelor locale, proporțional cu perioada în care unitățile de turism au fost închise și amânarea acestor obligații până la finalul anului, fără penalități (impozite și taxa pe cladiri, impozite și taxa pe teren, taxe drepturi de autor, taxe de promovare și publicitate, impozite și taxe pe mijloace de transport) ATENTIE - Secretarul de Stat al Ministerului Finantelor, Stefasn Burduja, a CONFIRMAT că Autoritățile locale AU LIBERTATEA de a diminua sau corecta nivelul taxelor și impozitelor locale! DECI, CEEA CE AM CERUT Consiliilor Locale, ESTE CORECT, LEGAL SI POSIBIL!

5. Stabilirea și aprobarea unor norme de securitate medicală agreate de industrie și MS / MEEMA aplicabile în unitățile din industria turismului cu scopul diminuării semnificative a riscurilor de infectare cu virusul COVID-19, în timpul vacanței / calătoriei în Romania.

6. Suportarea parțială sau integrală, de către stat, a costurilor suplimentare generate de măsurile igienico-sanitare suplimentare care vor trebui luate de unitățile de cazare, alimentație, tratament, etc. în scopul reluării activității (igienizare, materiale și dotări suplimentare, etc).

7. Stimularea circulației turistice prin acordarea, în cel mai scurt timp posibil, de vouchere de vacanță și prin finanțarea unor campanii de marketing " Vacanța în Țara Mea. Bun venit în România!", după cum spune titlul unei Campanii pentru Turism în România derulată cu câțiva ani în urmă de noi, Federatia Asociațiilor de Promovare Turistică din România ( FAPT).

8. Modificarea temporară a regulilor de utilizare a tichetelor de masă. Folosirea tichetelor de masă numai în unităti cu CAEN de restaurant. Pentru supermarketuri să se emită tichete de consum.

9. Reducerea birocrației prin digitalizarea proceselor operaționale hoteliere, de exemplu check-in online (la fel ca la liniile aeriene), dar care nu poate fi efectuat încă din cauza limitărilor legislative. (Ex self check-in & check-out, deschiderea ușilor la camera cu ajutorul telefonului mobil)

10. Adaptarea legislației muncii pentru munca sezonierilor, a muncii la distanță și simplificarea raportărilor legate de forța de muncă.

Petruț IACOB