"În 2012, spitalele din judeţul Constanţa vor primi vizita Comisiei Naţionale de Acreditare"

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică, dr. Constantin Dina:

După doi ani de activitate, medicul Constantin Dina recunoaşte că a existat un moment în care s-a gândit să renunţe la conducerea Direcţiei de Sănătate Publică, dar motivele nu au fost atât de puternice încât să-şi semneze cererea de demisie. "La Direcţia de Sănătate Publică am găsit o echipă destul de închegată, oameni care muncesc şi care îşi fac treaba şi atunci nu am avut motive puternice să renunţ la activitatea de acolo", a declarat dr. Dina, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate cotidianului "Replica". Tot medicul a mai mărturisit că, pe lângă momentele dificile, cum ar fi desfiinţarea Centrului de Sănătate Publică, în mandatul său s-au întâmplat şi lucruri pozitive: a fost inaugurată Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean Constanţa, spitalele au fost descentralizate şi clasificate şi urmează să fie acreditate abia anul viitor, când se preconizează că vor fi vizitate de către reprezentanţii Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.

Reporter: Pe 13 octombrie 2009 a fost semnat ordinul privind numirea dumneavoastră în funcţia de director coordonator interimar al Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa. Să facem un bilanţ. Care au fost cele mai dificile momente în timpul celor doi ani de activitate şi cum le-aţi depăşit?

Constantin Dina: Într-adevăr... au trecut cei doi ani... au fost şi momente dificile... Aş putea să spun că a fost perioada în care s-au făcut anumite evaluări la Direcţia de Sănătate Publică. De asemenea, în această perioadă s-au propus spre desfiinţare unele unităţi sanitare din judeţul nostru, cum ar fi Centrul de Sănătate din Băneasa. Pot să vă spun că au fost şi lucruri bune, în sensul că am finalizat Unitatea de Primiri Urgenţe şi acum avem, ca dotare şi mărime, a doua Unitate de Primiri Urgenţe din România. Tot la lucruri bune putem să trecem şi faptul că s-au primit 24 miliarde lei pentru dotarea Secţiei de Oncologie şi sperăm ca până la sfârşitul anului lucrările să fie gata. De asemenea, s-au investit bani în aparatură medicală şi se vor investi în continuare până la sfârşitul anului. Una peste alta, au fost şi lucruri bune în sensul că unitatea sanitară cea mai mare din judeţul nostru a beneficiat de infuzii de capital pentru rezolvarea unor probleme stringente legate de spaţiile de cazare şi legate inclusiv de dotarea cu aparatură medicală. Un alt lucru bun a fost cel legat de clasificarea spitalelor. În judeţul nostru avem o unitate de rang I, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa care este printre primele 7 spitale din România. Avem şi spitale cu rang II, dar şi spitale cu plan de conformare.

Rep.: Au existat situaţii în care aţi vrut să renunţaţi la activitate?

C.D.: Aş putea să spun că, la un moment dat, a existat şi o astfel de situaţie, dar nu pot să zic că a fost ceva care să mă facă să renunţ la activitatea pe care o desfăşor acum.

Rep.: Din ce motiv? Au existat presiuni? Argumentaţi.

C.D.: Nu au existat presiuni. A fost doar un gând trecător. La Direcţia de Sănătate Publică am găsit o echipă destul de închegată, oameni care muncesc şi care îşi fac treaba, şi atunci nu am avut motive puternice să renunţ la activitatea de acolo.

Rep.: Care sunt cele mai stringente probleme cu care vă confruntaţi la DSP?

C.D.: La momentul actual sunt foarte multe reclamaţii şi avem puţini inspectori la Serviciul de Control în Sănătate Publică pentru a merge în teren, să vadă cum stau lucrurile şi din cauza aceasta sunt mici întârzieri în emiterea răspunsurilor către cei care au făcut reclamaţia, dar cât de cât ne încadrăm în termene şi nu prea le depăşim.

Rep.: Reclamaţii cu privire la ce anume?

C.D.: Reclamaţii privind unităţile sanitare, ambulatoriile de specialitate, cabinetele medicale, anumite condiţii igienico-sanitare din unităţile de alimentaţie publică. Sunt tot felul de reclamaţii la care Direcţia de Sănătate Publică trebuie să dea un răspuns şi inspectorii noştri sunt destul de încărcaţi cu aceste lucruri.

Rep.: Câţi angajaţi aveţi în subordine? Sunt suficienţi şi care ar fi sectoarele deficitare la capitolul personal?

C.D.: Avem 155 de angajaţi, ar mai fi nevoie şi de alte persoane, dar ne descurcăm cu cei pe care îi avem acum. La capitolul personal la Inspecţia în Sănătate Publică sunt ceva probleme, dar cei care sunt acolo reuşesc să soluţioneze reclamaţiile şi să desfăşoare controalele tematice care trebuiesc făcute.

Rep.: Prezentaţi-ne situaţia unităţilor sanitare constănţene. Când preconizaţi că va începe procedura de acreditare a spitalelor în funcţie de clasificare?

C.D.: Cred că din ianuarie-februarie 2012 spitalele din judeţul Constanţa vor primi vizita Comisiei Naţionale de Acreditare, comisie care le-a şi programat pentru acestă procedură.

Rep.: La Constanţa ce spitale riscă să nu fie acreditate şi din ce cauză?

C.D.: Nu aş putea să vă spun nominal, dar sunt 3-4 spitale care mai au de muncă, în sensul că trebuie să îndeplinească cu stricteţe criteriile care le sunt impuse de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor. Sunt unităţi sanitare care riscă să rămână neacreditate. Dacă rămân neacreditate nu vor mai putea desfăşura activitate medicală.

Rep.: Urmare a clasificării spitalelor în funcţie de competenţe, unele unităţi din Constanţa au fost clasificate cu plan de conformare. Care sunt aceste unităţi şi când veţi demara controale?

C.D.: Este vorba despre Spitalul Clinic Judeţean Constanţa, Spitalul Clinic TBC, Spitalul Cernavodă şi Spitalul Hârşova. Toate acestea vor trebui să îndeplinească condiţiile care au fost impuse prin planul de conformare, în caz contrar vor fi declasificate cu o treaptă mai jos. La începutul lunii decembrie vom demara controale la cele 4 spitale pentru a verifica dacă şi-au îndeplinit sarcinile prevăzute în planul de conformare, ulterior vom face un raport cu situaţia din teren pe care îl vom înainta Ministerului Sănătăţii.

Rep.: Recent aţi demarat un control la Spitalul Cernavodă. Care au fost concluziile anchetei?

C.D.: La Spitalul Cernavodă s-a constatat că unitatea a funcţionat aproximativ 30 de zile fără analizor de hematologie în sensul că anumite analize de sânge nu puteau fi efectuate în spital. La momentul la care noi am început să facem verificările, conducerea unităţii a demarat o procedură prin care a achiziţionat pentru o perioadă scurtă de timp servicii de analize de laborator, urmând ca unitatea din Cernavodă să pregătească o procedură de înfiinţare a propriului laborator în spital, ori să concesioneze serviciile de laborator către o societate care face acest lucru. Managerului i s-a reproşat faptul că în această perioadă a lăsat spitalul fără un analizor de hamatologie, iar o parte din pacienţii care s-au adresat unităţii sanitare nu au beneficiat de toate analizele medicale motiv pentru care unii s-au internat cu analize efectuate în exteriorul spitalului. Managerul are un termen de rezolvare a deficienţelor şi urmează să demarăm şi alte controale inopinante acolo să vedem dacă se respectă ceea ce s-a impus prin adresele şi procesele verbale pe care noi le-am lăsat la Spitalul Cernavodă.

Rep.: DSP urma să sisteze activitatea Spitalului Cernavodă întrucât nu se puteau efectua analize pacienţilor. Din ce motiv nu s-a mai pus în aplicare această decizie?

C.D.: Nu s-a mai luat această decizie pentru că managerul ne-a prezentat aparatul pe care îl avea în camera de gardă şi a încheiat un contract, până la finele anului, cu o societate de analize şi urma să achiziţioneze un aparat de hematologie.

Rep.: La momentul actual analizorul Urgenţei Spitalului Cernavodă s-a defectat. DSP ce măsuri va lua în acest caz?

C.D.: Vom vedea dacă îşi face efectul contractul pe care l-a încheiat managerul cu societatea respectivă, iar dacă lucrurile nu funcţionează, vom recurge la măsura de suspendare a activităţii. Actul medical nu se poate desfăşura fără un minim de standarde la nivel medical.

Rep.: Câte cazuri de infecţii intraspitaliceşti au fost raportate anul acesta la DSP de către managerii spitalelor din Constanţa?

C.D.: S-au constatat aproximativ 45 de cazuri de infecţii intraspitaliceşti. Faţă de anul 2010 se constată o raportare mai serioasă a acestor infecţii intraspitaliceşti. De asemenea, pot să vă spun că reprezentanţii Direcţiei de Sănătate prin Serviciul de Control în Sănătate şi prin Serviciul de Supraveghere au luat măsuri constante, în sensul că au vizitat în mod continuu secţiile din unităţile sanitare şi acolo unde a fost nevoie am aplicat amenzi şi am lăsat procese verbale de constatare a deficienţelor cu propunerea ca acestea să fie remediate în cel mai scurt timp. Din punct de vedere al infecţiilor intraspitaliceşti, cazuri au raportat Spitalul Judeţean, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Spitalul Cernavodă şi Sanatoriul Techirghiol.

Rep.: La ce unităţi sanitare s-au aplicat sancţiuni şi ce nereguli s-au constatat?

C.D.: Sancţiuni s-au aplicat la Spitalul Judeţean, la unul dintre şefii de secţie. Spre exemplu, la Secţia de Tearapie Intensivă a fost descoperită o deficienţă legată de anumite circuite şi inspectorii noştri au considerat că este bine să amendeze personalul care răspundea de acest lucru.

Rep.: Doar câţiva manageri au raportat astfel de cazuri. Celelalte spitale nu se confruntă cu astfel de probleme?

C.D.: Dacă nu au raportat înseamnă că nu au existat probleme sau au avut cazuri pe care nu le-au raportat. Pacienţii care consideră că după ce au stat o perioadă de timp într-o unitate au luat o bacterie sau un virus, sunt liberi să se adreseze Direcţiei de Sănătate Publică pentru că vrem să aplicăm măsurile care se impun. Este bine de specificat că dacă aflăm de la pacienţi sau de la aparţinătorii lor despre astfel de cazuri şi la control se constată că aceştia au dreptate, atunci vom sancţiona şeful secţiei, conducerea spitalului, cât şi serviciul de supraveghere al inecţiilor nasocomiale. Vorbim de amenzi cuprinse între 5000 şi 15.000 lei.

Rep.: Câte cazuri de decese s-au înregistrat la Constanţa din cauza infecţiilor intraspitaliceşti?

C.D.: În acest an nu s-au înregistrat decese din cauza infecţiilor intraspitaliceşti. În 2009 au existat două cazuri. Noi facem controale în mod continuu la unităţile sanitare pentru că unele dintre ele nu au autorizaţie sanitară de funcţionare definitivă, în sensul că au o autorizaţie de tip provizoriu. Noi recoltăm aleatoriu de pe secţiile spitalelor şi facem analizele pentru a vedea dacă iese ceva. (...)

Rep.: Câţi medici constănţeni au cerut Direcţiei de Sănătate eliberarea actelor necesare pentru a munci în străinătate?

C.D.: Sunt destul de mulţi medici care au solicitat certificatul de conformitate de la Ministerul Sănătăţii, dar nu sunt mulţi cei care au şi plecat. Vreau să spun că multe persoane au solicitat acest certificat pentru a-l avea. De la începutul anului 400 de medici au solicitat acest certificat şi au plecat aproximativ 10%. Noi avem în judeţul nostru o lipsă de medici pe Terapie Intensivă, o lipsă de medici pe specialitatea dermato-venerice, dar sperăm că îşi vor termina rezidenţiatul mai mulţi şi vor rămâne să-şi practice meseria în România.

Alexandra VASILE