Înainte de prima sa întrevedere cu Putin, preşedintele ucrainean Zelenski s-a deplasat pe frontul din estul Ucrainei

Volodimir Zelenski

Preşedintele ucrainean s-a deplasat vineri pe frontul din estul Ucrainei, cu trei zile înainte de prima sa întrevedere cu liderul rus Vladimir Putin pentru relansarea negocierilor de pace cu privire la singurul conflict armat activ din Europa, relatează AFP.

Această întrevedere ce va avea loc la Paris, sub mediere franco-germană, intervine după trei ani în care negocierile la cel mai înalt nivel între Rusia şi Ucraina au fost practic paralizate.

Privirile vor fi îndreptate în special spre Volodimir Zelenski, fost actor de comedie devenit preşedinte al Ucrainei în luna mai, fără experienţă politică, ce va trebui să-i facă faţă "veteranului" Vladimir Putin.

Chiar dacă nimeni nu se aşteaptă la un progres începând de luni, reluarea în sine a discuţiilor este văzută cu optimism, în condiţiile în care atât preşedintele francez Emmanuel Macron, cât şi cancelarul federal Angela Merkel au depus eforturi pentru a reanima punerea în aplicare a acordurilor de pace de la Minsk încheiate în urmă cu circa cinci ani.

Sarcina va fi dificilă pentru Zelenski, prins între promisiunea de "a nu capitula" în faţa Moscovei şi dorinţa lui de a pune capăt rapid conflictului.

Opozanţii săi l-au avertizat împotriva oricărei concesii majore, iar predecesorul său Petro Poroşenko l-a prevenit că "nu trebuie să aibă încredere în Putin, niciodată".

În ceea ce-l priveşte, Zelenski a întreprins vineri o vizită la trupele ucrainene de pe front. "Este mai uşor să negociezi atunci când simţi forţa şi susţinerea voastră", a spus el în localitatea Ceasiv Iar, îmbrăcat într-o ţinută de camuflaj.

Mai devreme săptămâna aceasta, el a estimat că organizarea de negocieri este "o primă victorie", în condiţiile în care războiul dintre Kiev şi separatiştii proruşi s-a soldat cu peste 13.000 de morţi în mai mult de cinci ani.

Occidentul şi Ucraina acuză Moscova de finanţarea şi înarmarea rebelilor, ceea ce Rusia dezminte, afirmând că joacă un rol politico-umanitar pentru a-i proteja pe locuitori.

Negocierile de la Paris, un format denumit "Normandia", se vor concentra pe conţinutul acordurilor de la Minsk: un armistiţiu imediat, retragerea armelor grele, restabilirea controlului Kievului asupra frontierei cu Rusia, autonomie sporită pentru teritoriile aflate sub control separatist.

Chiar dacă textul a pus capăt luptelor cele mai grave, aspectele politice nu au avansat niciodată.

După ce preşedinte al Ucrainei a devenit Zelenski, s-a înregistrat o oarecare detensionare: a avut loc un schimb a 70 de prizonieri, printre care figuri foarte simbolice, trupele de beligeranţi s-au retras din trei mici sectoare de pe linia frontului şi nave de război ucrainene sechestrate de Rusia au fost restituite.

Nu în ultimul rând, Vladimir Putin l-a descris pe omologul său ca fiind "sincer şi simpatic".

Volodimir Zelenski şi-a exprimat dorinţa ca negocierile de la Paris să se concentreze pe trei aspecte: un nou schimb de prizonieri, punerea în aplicare a unui armistiţiu durabil şi destructurarea oricărui grup armat "ilegal" de pe teritoriul ucrainean, adică inclusiv a separatiştilor proruşi şi susţinătorii lor ruşi.

Însă, el va trebui să se confrunte cu preşedintele rus, în condiţiile în care alianţa sa cheie cu Washingtonul este fragilizată de scandalul care l-a costat pe preşedintele american Donald Trump o procedură de destituire.

Preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a cerut joi oficial Congresului să redacteze actul de acuzare în cadrul procedurii de impeachment împotriva preşedintelui, considerând că acesta "a abuzat de putere în beneficiul său personal pe seama securităţii naţionale". Conform democraţilor, care au iniţiat procedura de impeachment (punere sub acuzare) împotriva lui Donald Trump, acesta ar fi exercitat în interes personal presiuni asupra Ucrainei pentru a relua o investigaţie în care era vizat şi Hunter Biden, fiul fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden, acesta din urmă fiind cel mai probabil contracandidat al său la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

La rândul său, Vladimir Putin este mai circumspect în ceea ce priveşte intenţiile sale, chiar dacă la Moscova prioritatea este de a avansa în problema autonomiei şi organizării de alegeri în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evocat adoptarea unui eventual "document neconstrângător" la finalul summitului de la Paris.

Pentru Emmanuel Macron, întrevederea va constitui de asemenea ocazia de a evalua şansele ambiţiilor sale de a relansa relaţiile ruso-europene aproape paralizate după anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova în 2014, urmată de un conflict în estul Ucrainei.

Un alt subiect care ar putea fi abordat este problema tranzitului de gaz rusesc via Ucraina spre Europa, pentru a evita o întrerupere a livrărilor chiar de Anul Nou.

AGERPRES