Inculpații din dosarul „Fabrica de Moșteniri“ au fost trimiși în judecată

Cercetările în dosarul Fabrica de Moșteniri, în care principalii inculpați sunt Virgil Vlad, Vasile Deacu și Daniela Stamule au fost finalizate. Inculpații, printre care și Ștefania Cealera, primarul din Oltina, au fost trimiși în judecată, dosarul fiind înregistrat la Curtea de Apel Constanța.

Virgil Vlad, Vasile Deacu

Prin rechizitoriul din 8 decembrie 2025, înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța sub numărul de dosar 639/36/2025, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a 26 de persoane, pentru un „pachet” de infracțiuni care variază de la constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane până la abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și spălare de bani. 11 dintre inculpați se află sub măsura arestului la domiciliu, unul este în arest preventiv, iar alții se află sub control judiciar sau în libertate, fără măsuri preventive.

Procurorii au mai cerut anularea a nu mai puțin de 105 documente – contracte de vânzare-cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale, inclusiv 20 de înscrisuri aflate la Camera Notarilor Publici Constanța, și obligarea inculpaților la plata a 440.000 de lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Virgil Vlad, consilier local AUR și fost candidat la primăria Oltina, începând cu vara anului 2015, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoane vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).   

Virgil Vlad

În  cursul anului 2018, Virgil Vlad ar fi inițiat și constituit împreună cu Joița Botezatu și Vasile Deacu un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică) și de a desfășura, ulterior, operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil. Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau  sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente, situate în municipiul Constanța.

Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre inculpați au conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților. Această aparență a îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos. În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie au falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie au derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.

Vasile Deacu

Cum se obținea un apartament

Vasile Deacu, în calitatea de executor judecătoresc, avea metoda lui prin care reușea să obțină apartamente, fie pentru el, fie pentru complicii lui. Astfel, acesta a derulat și finalizat executarea silită începută împotriva numitei Pitulea Maria, în baza unui titlu executoriu pentru care nu a fost formulată cerere de intervenție și care nu a fost încuviințat de instanța de executare, cauzând astfel o vătămare drepturilor și intereselor acesteia, și, corelativ, obținerea unui folos necuvenit de către Neagu Denis-Georgian, adjudecatarul imobilului scos la licitație.

Executarea silită a vizat apartamentul situat în municipiul Constanța, str. Crizantemelor nr. 6, bl. H1, sc. F, et. 1, ap. 106, jud. Constanța. În cadrul acestei executări a intervenit NEAGU DENIS-GEORGIAN (care s-a subrogat în drepturile creditorului Vlad Virgil) prin adăugarea unui titlu executoriu constând în promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 115/29.01.2019, cesionată de VLAD VIRGIL în baza contractului de cesiune de creanță nr. 893/21.11.2023, fără ca executorul să fi solicitat instanței încuviințarea acesteia și fără existența unei cereri de intervenție.

La data de 25.09.2023, cu încălcarea dispozițiilor art. 850, art. 851, art. 854 și art. 864 Cod procedură civilă, a întocmit actul de adjudecare în dosarul de executare nr. 66/2021, fără ca prețul stabilit în procesul-verbal de licitație să fi fost achitat integral, fără reluarea licitației și fără eliberarea sumei de bani rămase disponibile.

Tot la data de 25.09.2023, cu încălcarea art. 6 alin. (1) lit. a) și d), precum și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, nu și-a îndeplinit obligațiile legale ce îi reveneau în calitate de entitate raportoare către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, respectiv în legătură cu tranzacția imobiliară în cauză, susceptibilă de a reprezenta un mecanism de spălare a banilor.

Spălări de bani și transferuri de bunuri

Pentru a spăla banii obținuți în urma tranzacțiilor cu apartamente, cei implicați se foloseau de de creanțe, derivate din contracte de împrumuturi. Astfel, în legătură cu un imobil, au  transferat în patrimoniul numitului NEAGU MARINEL o creanță în valoare de 36.000 euro, derivând din contractul de împrumut cu încheiere de dată certă nr. 33/08.07.2021, la BNP STAMULE DANIELA, contra sumei de 20.000 lei, conform contractului de cesiune autentificat sub nr. 450/12.06.2023, încheiat la BNP IONASCU COSMIN-CORNELIU, cunoscând că dreptul de creanță provine din săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor. O altă metodă a fost transferarea dreptul de proprietate a unui imobil, prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare autentificat, persoana valorificând ulterior acel drept prin vânzare.