Iridex Group execută silit mai multe primării din județul Constanța, din cauza datoriilor
Iridex Group execută silit mai multe primării din județul Constanța, din cauza datoriilor
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestSocietatea de salubrizare Iridex, care se ocupă de colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor în peste jumătate din localitățile județului Constanța a început executarea primăriilor care au datorii. Reprezentanții Iridex au pus sechestru pe mai multe terenuri din județ, multe dintre acestea fiind chiar scoase la vânzare cu scopul de a recupera prejudiciul. Primarii spun că s-a ajuns în această situație din cauza prețurilor mult prea mari. Unele primării au reușit să ajungă la un compromis cu reprezentanții Iridex, altele au ales să lase Iridex să vândă terenurile pentru recuperarea datoriilor.
Colectarea deșeurilor la nivelul județului Constanța va deveni o povară pentru administrațiile locale din cauza costurilor prea mari. La toate primăriile din județ costul de colectare a deșeurilor este subvenționat pentru populație cu aproape 50% din prețul real. Această subvenționare a prețului pune presiune pe bugetele locale, și astfel se ajunge în situația în care Primăriile acumulează datorii din ce în ce mai mari pe care nu le mai pot plăti.
În aceste condiții societățile de la salubrizare ajung să pună sechestru pe bunurile primăriilor pentru recuperarea datoriilor. La Constanța, una dintre societățile de salubrizare, Iridex, a trecut deja la executarea unor primării. Hârșova, Cogealac, Castelu, Tuzla sau Ciobanu sunt câteva dintre primăriile din județ cu datorii la Iridex ale căror bunuri au fost scoase la licitație.
Ionescu: obligația noastră este să găsim cea mai bună variantă, astfel încât să nu împovărăm cetățenii cu taxe suplimentare
„Datoriile acumulate în timp ne-au condus la această situație pe care dorim să o remediem prin negociere cu cei de la Iridex. Noi am reușit la Hârșova să plătim până acum 1,2 milioane de lei din datoria acumulată. Mai avem de plătit încă aproximativ 2,9 milioane de lei. Am discutat cu cei de la Iridex și am găsit o formulă prin care să remediem această problemă. Sunt multe lucruri de discutat, însă obligația noastră este să găsim cea mai bună variantă, astfel încât să nu împovărăm cetățenii cu taxe suplimentare, dar în același timp să plătim și banii către Iridex“, a declarat primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu.
Nu același lucru s-a întâmplat și la Tuzla. „Aveam o datorie mai veche la cei de la Iridex pe care nu aveam cum să o plătim decât dacă scoteam acel teren, pe care ei au pus sechestru, la licitație. Ca să nu ne mai complicăm am decis să îi lăsăm să vândă ei terenul și să își recupereze banii“, a declarat primarul comunei Tuzla, Reșit Taner.
Într-o altă localitate din județ, aflată într-o situație similară, problema s-a rezolvat prin achitarea datoriei către firma de salubrizare.
„Am reușit să compensăm o datorie de 2 milioane de lei către Iridex. Nu a fost ușor, dar am reușit fără să fim executați“, a declarat primarul comunei Castelu, Nicolae Anghel.
Primarii susțin la unison că prețurile pentru colectare, transport și depozitare sunt mult prea mari
Există și situații în care acțiunile de executare ale societății de salubrizare au fost atacate în instanță, primarii considerând că în multe cazuri se comit niște abuzuri. Unii dintre edili acuză faptul că la stabilirea sechestrelor pe bunuri sunt folosiți experți ANEVAR, și nu experți judiciari, care subevaluează bunurile. Mai mult decât atât, primarii susțin la unison că prețurile pentru colectare, transport și depozitare sunt mult prea mari.
Sunt localități în județ în care doar costurile cu salubrizarea reprezintă bugetul pe un al localității. Am încercat să obținem și un punct de vedere de la reprezentanții Iridex, dar până la închiderea ediției nu l-am primit.
Ne aflăm într-o situație extrem de sensibilă în care de la Uniunea Europeană ni se impun reguli stricte pe partea de deșeuri, reguli care vin la pachet cu costuri exagerate, dar pe care cetățenii le resimt doar la jumătate, restul fiind subvenționat de la bugetele locale. Dacă nu ar exista aceste subvenții, am fi în situația în care ar trebui să plătim fiecare dintre noi anual peste 5.000 de lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News