Legea integrității, care îl poate lăsa fără mandat pe Dominic Fritz, a obținut 105 voturi „pentru” în Senat

Plenul Senatului a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru”, 8 voturi „contra”, 7 abțineri și 2 „prezent, nu votez”, legea-jalon din PNRR privind regimul incompatibilităților, conflictului de interese și declarațiilor de avere. Legea merge la promulgare la șeful statului. PNL și USR iau în calcul să atace actul normativ la CCR.

Prevederile care îl lasă pe liderul USR fără mandatul de primar

Legea conține un set de norme tranzitorii care deschid ușa încetării mandatului de primar al Timișoarei în cazul liderului USR, Dominic Fritz.

„Persoanelor față de care, pana la data intrării in vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, conform legii.

„Persoanelor față de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi, le încetează functia, demnitatea publica ori mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz”, se mai arată în lege.

Pe 18 iunie, ÎCCJ a confirmat hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului municipiului Timișoara, Dominic Fritz.

Concubinii vor depune declarații de avere și de interese

Conform legii, vor avea obligația să depună declarații de avere și de interese „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu: Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, cu șeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general și cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, cu președinții de Consilii Județene”.

Excepții de la conflictul de interese pentru aleșii locali

Legea prevede introducerea în Codul Administrativ a unor excepții de la conflictul de interese pentru aleșii locali:

• Nu se află în situatie de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competentelor legale atunci cand legea îi atribuie o competență exclusivä, färä posibilitate de delegare, prin care se produce un folos pentru sotul, soția sau rudele ori afinii până la gradul al II-Iea inclusiv ale acestuia, într-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influentată prin manifestarea sa de voință.
• Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.

Apare declarația de interese financiare

Declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și rudelor nu vor mai publice și se vor păstra la Agenția Națională de Integritate timp de 7 ani de la data depunerii.

Apare în schimb o „declarație de interese financiare” care va fi publicată de ANI pentru fiecare demnitar și care reprezintă un rezumat al declarațiilor de avere și de interese.

Interdicție pentru 3 ani

Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat în mod definitiv ca a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictual de interese sau starea de incompatibilitate, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementărilor aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, conform legii.

„Persoana constatată în mod definitiv că s-a aflat în caz de conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, inclusiv cea a cărei faptă constituie abatere disciplinară are interdicția de a mai ocupa o funcție sau demnitate publică ori eligibilă, dintre cele prevăzute de prezenta lege, pe o perioadă de până la 3 ani, care operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, moment de la care este decăzută din dreptul de a ocupa funcția, demnitatea publică sau mandatul, care încetează de drept de la aceeași dată”, mai prevede actul normativ.

Diminuarea pedepsei

În acest moment legea prevede că persoanele aflate în conflict de interese primesc o interdicție de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani.

Noua lege prevede însă că inspectorul de integritate din cadrul ANI poate dispune prin raport individualizarea interdicției de până la 3 ani aplicarea acesteia în mod proporțional astfel:

a) diminuarea cu 10% dacä nu existä o sanctiune rămasă definitivă pentru nedepunerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege în ultimii 3 ani;

b) diminuarea cu 20% dacă nu există un raport de evaluare în condițiile prezentei legi rămas definitiv în ultimii 3 ani;

c) diminuarea cu 20% dacă perioada pentru care s-a aflat în incompatibilitate este mai mică de 6 luni.

Parlamentarii nu pot pleda în procese împotriva statului român

Noul proiect mai prevede că deputatul sau senatorul care exercită profesia de avocat nu poate acorda asistentă juridică suspecților ori inculpaților si nici nu îi poate asista sau reprezenta în instante în cauzele penale privind:

a) infracțiunile contra securității naționale, prevăzute la art. 394-410 si 412 din Codul penal, precum și cele prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României;

b) infracțiunile de genocid, contra umanității de război, preväzute la art. 438-445 din Codul penal.

De asemenea, parlamentarii care exercită profesia de avocat nu pot să pledeze în procese intentate statului român, în fata instanțelor internaționale.

Fac excepție cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistență ori reprezentare soțului sau rudelor până la gradul IV inclusiv.

Miniștrii și prefecții pot desfășura activități didactice

Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcții asimilate acestora vor putea exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării ştiințifice şi al creației literar-artistice.

Prefecții şi subprefecții pot exercita și ei funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării ştiințifice şi al creației literar artistice, conform legii.

Cine sunt demnitarii aflați în vizorul ANI

În total sunt 42 de categorii de funcții publice cărora li se vor aplica noile prevederi:

1. Președintele României, deputatii, senatorii, consilierii locali, consilierii judeteni, prešedintele consiliului judetean sau primari;

2. Prim ministrul, membrii Guvernului preväzuti la art. 18 din Ordonanta de urgentä a Guvernului nr. 57/2019, cu modificärile completärile ulterioare, Cancelariei Prim ministrului, secretarul general secretarii generali adjuncti ai Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum asimilaii acestora din cadrul Guvernului, ministerelor altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim ministrului;

3. consilierii prezidentiali, consilierii de stat consilierii onorifici;

4. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

5. judecătorii Curții Constituționale;

6. membrii Curții de Conturi;

7. Consiliului Legislativ președinții de secție;

8. directorii generali directorii generali adjuncți din cadrul Agențiilor de Dezvoltare Regională;

9. Avocatul Poporului și adjuncții săi;

10. Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

11. membrii Consiliului Concurentei;

12. membrii Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securității;

13. președintele, membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară;

14. vicepreședinții, membrii Comitetului de reglementare ai Consiliului Consultativ al Autorității Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei;

15. Autorității Nationale pentru Administrare Reglementare în Comunicații;

16. vicepreședinții Autorității Nationale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier al Stocarii Geologice a Dioxidului de Carbon;

17. președintele, membrii consiliului de supraveghere al Agenției Nationale de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate;

18. vicepreședinții Agenției pentru Monitorizarea Evaluarea Performantelor Întreprinderilor Publice;

19. membrii Consiliului Economic și Social;

20. membrii Consiliului National pentru Combaterea Discriminării;

21. membrii Consiliului Național al Audiovizualului;

22. membrii consiliilor de administrație ai comitetelor directoare ale Societății Române de Radiodifuziune ale Societății Române de Televiziune;

23. Agenției Naționale de Integritate, precum și membrii Consiliului Național de Integritate;

24. directorul general, membrii consiliului director al Agenției Nationale de Presă AGERPRES;

25. directorul Serviciului Român de Informatii, prim-adjunctul și adjuncții săi;

26. directorul Serviciului de Informatii Externe, prim-adjunctul adjuncții săi;

27. persoanele numite în funcția de ambasador extraordinar plenipotențiar, consulii generali care sunt șefi de Consulate Generale;

28. directorul Serviciului de Protecție și Pază, prim-adjunctul și adjuncții săi;

29. directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, prim adjunctul și adjuncții săi;

30. persoanele cu funcții de conducere din cadrul unităților sistemului de învățământ de stat, unităților de stat din sistemul de sănătate publică;

31. personalul încadrat în cadrul cabinetelor prevăzute la art. 546 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările completările ulterioare;

32. membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul regiilor autonome de interes national sau local, companiilor societăților naționale sau, după caz, societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările completările ulterioare, la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar sau semnificativ, direct sau indirect, inclusiv în filiale sau alte dezmembrăminte unități ale entităților enumerate anterior, precum în societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările completările ulterioare, la care una dintre entitățile enumerate anterior este acționar majoritar sau semnificativ;

33.guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administrație din cadrul Bäncii Nationale a României;

34. candidații pentru funcțiile de Președinte al României, deputat, senator, consilier județean, consilier local, al consiliului județean sau primar, precum candidați din partea României la Parlamentul European;

35. prefecții si subprefecții;

36. înaltii functionari publici;

37. administratorii publici din cadrul unităților/subdiviziunilor administrativ teritoriale;

38. conducătorii instituțiilor publice, autorităților sau ai altor persoane juridice de drept public;

39. președinții, vicepreședinții, secretarii generali, directorii economici și/sau trezorierii federațiilor sportive naționale, ai Comitetului Olimpic si Sportiv Român si ai Comitetului National Paralimpic;

40. vicepreședinții, secretarii trezorierii federațiilor confederațiilor sindicale;

41. membrii din România în Parlamentul European si membrii în Comisia Europeană din partea României;

42. secretarii trezorierii federatiilor confederatiilor patronale, potrivit știripesurse.