Litoralul constănţean, acum 100 de ani: hotelierii care nu înregistrau turiştii făceau puşcărie

File de epocă

Litoralul constănţean, acum o sută de ani! Lăsăm în urmă pentru câteva clipe zbânţuiala de pe litoralul actual şi ne întoarcem în timp, într-o epocă mult mai civilizată, unde regulile erau reguli. Pentru a beneficia de o relaxare la malul mării, în vara lui 1912, turiştii erau controlaţi la sânge. Aceştia erau înregistraţi într-un registru, unde trebuiau să scrie de la nume şi prenume, până la locul de unde vin şi unde se duc. Mai mult decât atât, hotelierii care nu respectau ordonanţele Prefecturii ajungeau să facă închisoare chiar şi o lună de zile.

Încă din cele mai vechi timpuri, oraşul de la malul mării a fost privit ca o sursă de distracţie pe timp de vară, litoralul constănţean fiind la mare căutare. Dacă ne întoarcem în timp cu 100 de ani, găsim la datorie hotelierii, gata să-şi primească turiştii, numiţi "pasageri" pe atunci. Însă, dacă ne gândim că în vremurile de mult apuse concurenţa nu exista, ne înşelăm amarnic, întrucât în peisajul de epocă mai adăugăm şi hangii, dar şi "închirietorii" de camere mobilate, la fel de amabili şi dornici de clientelă. Dar, deoarece afacerile au reprezentat mărul discordiei în toate timpurile, nici în vara anului 1912 nu au făcut excepţie, motiv pentru care Prefectura Judeţului Constanţa a dispus o Ordonanţă cu reguli care trebuiau respectate. Reguli sunt şi acum, la fel şi controale, numai că cele două aspecte sunt doar de comparat în ideea de "ce a fost" şi "ce este", având în vedere că registrele de "pasageri", de care se făcea mare caz în august 1912, s-au transformat acum în sisteme computerizate, pe care Poliţia nu mai apucă să le verifice. Aşadar, Prefectura încerca să ţină în frâu hotelierii încă de pe vremea când nu existau ţepe ale agenţiilor de turism sau aere condiţionate în camere, internet sau acces la SPA. La mare căutare, în acea vreme frumoasă de epocă, erau băile de mare, fiind privite ca pe un dar divin de care "pasagerii" din toate colţurile ţării trebuiau să beneficieze cu orice preţ. Plaja se făcea în mod tradiţional, fără baldachine fiţoase sau şezlonguri închiriate cu ziua, fără şampanie la gheaţă în mijlocul nisipului fierbinte şi fără nuri dezgoliţi şi zburliţi în soare. Chiar şi aşa, vechii turişti îşi trăiau liniştiţi concediile, beneficiind de toată protecţia ordonanţelor aflate în vigoare pe atunci, dar, potrivit documentelor, neînţelegerile se iveau şi ele, însă măsurile luate aveau să fie de domeniul exigenţei maxime. Închidem ochii şi ne întoarcem într-o Constanţă unde hotelerii care înregistrau cu nume fals turiştii făceau închisoare. Potrivit Ordonanţei de la data de 20 august 1912, pe când prefect era Constantin Pariano, toţi cei care se ocupau cu găzduirea turiştilor aveau de îndeplinit nişte condiţii severe şi de nenegociat, precum folosirea registrelor de înregistrare a turiştilor, de afişare a preţurilor şi serviciilor în fiecare cameră, dar şi de acceptul Prefecturii pentru funcţionare, iar toate acestea erau aspru controlate de către Poliţie. Amenzile erau cuprinse între 10 - 25 lei, dar se putea ajunge şi până la 3 zile de închisoare. Detenţia de 15 zile sau o lună se aplica în cazul hangiilor, hotelierilor şi cârciumarilor care înregistrau cu bună ştiinţă în registrele mai sus menţionate nume false. "Noi, C. Pariano, prefectul judeţului Constanţa, având în vedere desele neînţelegeri între pasageri şi hotelieri, hangii şi proprietarii de case mobilate puse în dispoziţie publicului, cauzate de lipsa de dipoziţiuni în oraşul Constanţa, ca centru comercial şi staţiune balneară şi climaterică, dispunem: nici un hotel, han sau casă mobilată nu poate funcţiona în oraşul Constanţa fără autorizarea Prefecturei, care se va elibera patronului sau conducătorului întreprinderei sau casei în urma unei cereri şi pe baza avizului poliţiei că hotelul, casa mobilată sau hanul poate funcţiona în locul ales de petiţionar şi că dânsul se bucură de bune purtări. Hotelierii, hangii şi orice chiriaş principal sau proprietar care închiriază camere mobilate sau paturi, cu ziua, cu săptămâna, cu luna sau pe o parte ori întreg sezonul , sunt obligaţi a poseda registre de înscrierea pasagerilor, conforme cu modelul întocmit de Prefectură. Aceste registre vor fi vizate mai întâi de Poliţie şi în ele se va nota ziua şi data sosirii, numele şi pronumele pasagerului, chiriaşului, calitatea sau profesiunea, vârsta, domiciliul, locul naşterii, locul de unde vine, actul de călătorie ce posedă, suita sau persoanele ce-l însoţesc, oraşul sau localitatea unde pleacă şi data la care a părăsit localul. În fiecare zi, până la 9.00 a.m., hotelierii, hangiii sau închirietorii de camere vor depune la poliţie buletinele cu datele. Hotelierii, hangiii şi închirietorii de case mobilate sânt obligaţi a avea afişat în fiecare cameră preţul locaţiunii socotit pe zi şi a serviciilor puse de ei la dispoziţia pasagerilor. Aceste preţuri se vor deosebi după timpul sezonului de băi. Tabelele de preţuri vor fi prezentate poliţiei înainte de 1 mai. Tabelele de preţuri şi instrucţiunile vor fi scrise în limbele Română, Franceză şi Germană. . Toţi ofiţerii şi agenţii de poliţie sânt însărciaţi cu privegherea şi executarea măsurilor. Cei care nu respectă se pedepsesc cu amendă de la 10 - 25 lei iar în caz de recidivă cu închisoare poliţienească până la trei zile, pe toţi hangii şi orice asemenea închirietori care nu vor îngriji să se înscrie îndată într-un registru. Cu închisoare corecţională de la 15 zile, la o lună, hotelierii, hangii şi cârciumarii cari vor înscrie în registrele lor sub nume mincinoase sau închipuite pe persoanele ce vor găzdui la dânşii. Toţi ofiţerii şi agenţii de poliţie sânt însărciaţi cu privegherea şi executarea măsurilor. Cei care nu respectă se pedepsesc cu amendă de la 10 - 25 lei iar în caz de recidivă cu închisoare poliţienească până la trei zile, pe toţi hangii şi orice asemenea închirietori care nu vor îngriji să se înscrie îndată într-un registru. Cu închisoare corecţională de la 15 zile, la o lună, hotelierii, hangii şi cârciumarii cari vor înscrie în registrele lor sub nume mincinoase sau închipuite pe persoanele ce vor găzdui la dânşii", se arată în Ordananţa emisă de Prefectura Constanţa, la 20 august 1912, documente ce fac parte din Fondul Arhivistic Primăria Constanţa, dosar 27/1912, fila 61. (n.r.: textul este redat întocmai ca în documentul citat).

Liliana CHIRU