Miocardita: cauze, simptome, tratament

Miocardita este o inflamație a miocardului, mușchiul inimii, afecțiune care poate reduce capacitatea inimii de a pompa sângele.

Sursă foto: Shutterstock

Miocardul este stratul central muscular al inimii, situat între mușchiul de la exterior (epicardul) și mușchiul de la interior (endocardul), iar miocardita este o inflamație a acestui mușchi. În cazurile severe, miocardita poate provoca formarea de cheaguri de sânge, deoarece inima nu pompează în mod corespunzător. Acest lucru ar putea duce la afecțiuni grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral.

Miocardita este o boală rară, dar poate avea complicații grave; mărește și slăbește inima, creează țesut cicatricial și o forțează să lucreze mai mult pentru a transporta sângele și oxigenul prin tot corpul. Deși afecțiunile cardiovasculare sunt asociate mai ales cu populațiile vârstnice, miocardita poate afecta pe oricine, inclusiv adulții tineri, copiii și sugarii.

De fapt, afectează cel mai adesea persoanele sănătoase, tinere și sportive, populația cu risc ridicat fiind cea cu vârste cuprinse între pubertate și 30 de ani, iar bărbații se îmbolnăvesc de două ori mai des decât femeile. Miocardita este a treia cauză principală de moarte subită în rândul copiilor și al adulților tineri, scrie doc.ro.

Din ce cauze apare miocardita?

Potrivit autorităților de sănătate, majoritatea cazurilor de miocardită nu au o cauză cunoscută. Cu toate acestea, unele cauze posibile ale miocarditei includ infecțiile virale, boala Lyme și unele boli autoimune.

Infecțiile virale

Când medicii pot găsi o cauză a miocarditei, aceasta este de obicei o infecție virală. Infecțiile virale care pot provoca miocardită includ cele cu adenovirus, coxsackievirus, virusul Epstein-Barr, HIV, varicelă.

Infecțiile bacteriene

Mai multe tipuri de infecții bacteriene pot provoca miocardită. Acestea includ difteria și endocardita (o infecție a valvelor inimii, a mușchilor inimii sau a căptușelii interioare a camerelor inimii), miocardita manifestându-se ca o complicație a acesteia.

Boala Lyme

Miocardita se poate instala și din cauza bolii Lyme, o infecție care poate apărea în urma unei mușcături de căpușă care poartă bacteria Borrelia burgdorferi.

Boala Chagas

Boala Chagas poate provoca miocardită prin infectarea mușchiului inimii, această boală apărând dacă persoana a intrat în contact cu un parazit numit Trypanosoma cruzi.

Unele boli autoimune

Unele afecțiuni autoimune care ar putea duce la miocardită includ lupusul și poliartrita reumatoidă. Chiar dacă miocardita are alte cauze, o persoană cu lupus poate avea în continuare un risc mai mare de a dezvolta complicații din cauza miocarditei. În cazuri rare, poliartrita reumatoidă poate provoca miocardită.

Toxinele de mediu

Mai mulți factori de mediu pot provoca miocardită, cum ar fi expunerea la metale grele (cupru, fier, plumb) sau la venin. În cazuri rare, miocardita poate apărea în urma unei mușcături de păianjen sau de șarpe.

Ce simptome prezintă o persoană cu miocardită?

Una dintre cele mai mari provocări pentru diagnosticul și tratamentul miocarditei este lipsa simptomelor specifice. În multe cazuri, persoanele afectate nu au deloc simptome. Când acestea sunt prezente, simptomele pot indica infecția virală în sine sau pot sugera alte probleme cardiace, cum ar fi un atac de cord. Semnele frecvente pot include: respirație scurtă, mai ales după exerciții fizice sau când persoana stă întinsă, oboseală, palpitații, durere sau presiune toracică, amețeală, umflături la nivelul mâinilor, picioarelor, gleznelor, pierderea bruscă a cunoștinței.

Dacă se detectează oricare dintre aceste simptome sau o combinație, este important să se ceară sfatul medicului. Miocardita poate provoca leziuni ale inimii, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă, infarct, accident vascular cerebral, aritmie sau stop cardiac subit.

Cum se diagnostichează miocardita?

Diagnosticul precoce al miocarditei este esențial pentru prevenirea leziunilor cardiace pe termen lung. Medicul poate folosi mai multe teste pentru a detecta miocardita:

Electrocardiograma, care analizează modelele electrice ale inimii pentru a vedea dacă există ritmuri neobișnuite care ar putea indica un mușchi cardiac deteriorat.

Radiografia toracică, ce poate arăta forma și dimensiunea inimii și a oricărui fluid din jurul inimii care ar putea indica insuficiență cardiacă.

Ecocardiograma - undele sonore ajută la crearea imaginilor în mișcare ale inimii care bate. Poate arăta dacă inima este mărită și dacă are sau nu probleme de pompare a sângelui.

Biopsia sau îndepărtarea unui eșantion de țesut muscular cardiac pentru analiză pentru a verifica inflamația sau infecția.

RMN-ul poate detecta semne de inflamație care afectează mușchiul inimii.

Cum se tratează miocardita?

Tratamentul pentru miocardită depinde de cauza și de gravitatea afecțiunii. Miocardita poate dispărea uneori de la sine, fără tratament, însă simptomele insuficienței cardiace care pot apărea din cauza miocarditei pot necesita tratament pentru insuficiența cardiacă sistolică: diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau beta-blocante.

De asemenea, medicul poate recomanda ca tratament pentru miocardită imunoglobulină intravenoasă. După diagnostic, persoana afectată ar trebui să evite sportul și activitățile extenuante timp de aproximativ 3-6 luni (durata depinde de recuperarea inimii și de sfaturile medicului). E important de știut că efortul fizic poate duce la deces pentru unele persoane cu miocardită. În alte cazuri, reabilitarea fizică ar putea ajuta și la întărirea inimii.

Îndreptarea spre un stil de viață sănătos poate susține, de asemenea, funcționarea corectă a inimii. Medicul poate recomanda pacientului să reducă sarea, să evite alcoolul și să renunțe la fumat.

O persoană cu miocardită nu trebuie să ia medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul. De asemenea, trebuie să evite orice medicamente care ar putea bloca sistemul imunitar. Dacă pacientul se confruntă cu tensiune arterială scăzută ca urmare a miocarditei, este posibil să necesite o pompă de inimă artificială temporară. Dacă leziunile cardiace nu se îmbunătățesc și miocardita a progresat spre stadii avansate, persoana poate necesita un transplant de inimă.

Posibilitatea ca boala să revină după tratament există, dar riscul de recurență este mic.

Cum se poate preveni miocardita?

Nu există acțiuni specifice pe care o persoană le poate face pentru a preveni miocardita. Totuși, având în vedere că boala poate avea cauze virale sau bacteriene, se pot lua măsuri pentru a reduce riscul de a face o infecție:

distanțarea de persoanele care prezintă simptome asemănătoare gripei

spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun

folosirea unor repelente pentru căpușe și purtarea unor haine care acoperă pielea cât mai mult posibil în zone de pădure și iarbă înaltă

efectuarea vaccinurilor recomandate pentru fiecare grupă de populație.