Miracol de Crăciun? Portul Constanța sare pe locul 10 în Europa, dar aterizează pe un teren minat

Un miracol de Crăciun venit la pachet cu o umbră lungă: România urcă pe locul 10 în topul porturilor europene după volumul de marfă procesat, propulsată de Portul Constanța. Pentru un obiectiv sufocat ani la rând de scandaluri, neglijență și promisiuni politice uitate, vestea ar trebui să declanșeze euforie. Dar realitatea, așa cum o arată datele Eurostat, este complet diferită.

Un succes mai fragil decât pare

Da, Constanța a avansat spectaculos de pe locul 13 în 2023 pe poziția a 10-a în 2025. Însă înainte de a ciocni paharele, trebuie spus clar: ascensiunea are mai degrabă textura unui avantaj conjunctural, nu a unui progres temeinic. Războiul din Ucraina a redirecționat masiv fluxuri comerciale spre Constanța, umflând "artificial cifrele" — iar scăderea bruscă a volumelor după introducerea restricțiilor pe produsele petroliere rusești confirmă fragilitatea acestui „miracol”.

Statisticile nu mint. Porturile UE au procesat 3,4 miliarde de tone de marfă în 2024, identic cu anul precedent, însă sub recordul din 2019. În timp ce Rotterdam, Antwerp-Bruges și Hamburg își continuă dominația, Constanța apare în top 10 mai degrabă pentru că alții stagnează, decât pentru că România a devenit brusc un campion logistic.

Mai mult, printre primele 10 porturi europene, Constanța reușește „performanța” de a avea una dintre cele mai mari scăderi procentuale în 2024: –14,3%. În timp ce Valencia și Algeciras bifează creșteri consistente, Constanța cade. Da, poziția arată bine în clasament. Dar traiectoria este alarmantă.

Faptul că România urcă în top tocmai într-un an în care Portul Constanța înregistrează o scădere masivă ar trebui să ridice semne de întrebare. Nu cumva succesul este doar o fațadă statistică? Nu cumva ne aflăm în fața unei povești frumos ambalate, care se destramă la prima analiză serioasă?

Modernizare sub anchetă

Iar dacă la nivel economic cifrele sunt fragile, pe plan administrativ situația este pur și simplu explozivă. În februarie 2025, DNA a descins în Portul Constanța, vizând suspiciuni de mită, abuz de serviciu și obținere ilegală de beneficii în legătură cu concesionări și contracte. Fosta funcționară vamală și diverse structuri administrative au intrat în raza investigațiilor, semn că modernizarea nu poate ascunde neregulile structurale.

Nici vara nu a adus liniște. În iulie 2025, doi oameni de afaceri au recunoscut că au dat mită — circa 250.000 de euro — pentru un contract de peste 124 de milioane de lei. Încă o dovadă că infrastructura mare rămâne un teren fertil pentru „comisioane” bine plasate.

La acestea se adaugă și problemele legate de unele proiecte finanțate din fonduri europene, precum amenajarea unei parcări pentru TIR-uri, unde documentația incompletă sau incorectă a ridicat semne de întrebare privind transparența. Modernizarea înaintează, dar cu frâna trasă.

Ironia face ca toate aceste tensiuni să se petreacă în anul în care portul a aniversat 116 ani de la inaugurarea oficială. Un secol și un pic de istorie în care Constanța a fost când promisiune, când nod strategic, când sursă de scandal — iar acum, în mod aproape miraculos, un actor european important. Dar un actor vulnerabil.

Așadar, da: Portul Constanța este acum în top 10 european. Dar înainte să ridicăm paharul, ar trebui să ne întrebăm ce celebrăm de fapt: o realizare solidă sau o conjunctură temporară? Un viitor robust sau o bulă umflată de geopolitică? Miracolul de Crăciun există, dar la Constanța vine cu un asterisc mare cât dana.