Modificările la legea ANI scot la suprafață adevărate interese ale politicienilor. Opinii pro și contra modificărilor

Despre dubla măsură s-a tot vorbit dar nimeni nu a vrut cu adevărat să vadă cine sunt cei care în public strigă HOȚII, și în spate se aliază cu cei pe care îi ponegresc. Modificările impuse de UE pentru banii din PNRR la Legea ANI au reușit singurul lucru bun: să-i scoată la suprafață pe aceia pe care Legea ANI modificată i-ar scoate din jocul politic. Unii i-au spus ”amendamentul Fritz”, alții o răzbunare. Părerile juriștilor în ceea ce privește amendamentul PSD la Legea ANI privind retroactivitatea sunt împărțite. Cert este că cei mai loviți în moalele capului de viitoarea nouă Lege ANI cu modificările propuse de PSD, sunt cei de la USR care ani de zile s-au ascuns în spatele acestor scăpări din lege.

Dominic Fritz, Ilie Bolojan

Modificarea Legii ANI ar fi trebui să aducă mai multă lumină în zona de integritate. Numai că modificările propuse de PSD, mai exact amendamentul otrăvit, așa cum l-au numit unii, a pus pe jar pe guralivii de la USR, cei mai loviți de această modificare.

Aceeași useriști care strigau în gura mare ”fără penali” în funcții publice și care stigmatizau public orice politician care avea și cel mai mic conflict de interese. Acum când chiar șeful lor de partid, Dominic Fritz, a fost declarat definitiv de toate instanțele din România, în conflict de interese, Legea ANI sau modificările aduse nu mai sunt bune. Ba chiar au spus public că este un atac direct la ei.

Cu această ocazie românii au avut posibilitatea să vadă adevărata față a progresiștilor de la USR pentru care Legea este bună și statul de drept trebuie respectat doar atunci când nu îi afectează pe ei sau oamenii lor.

Juriștii au comentat și ei în spațiul public scandalul pe tema modificărilor Legii ANI și a amendamentului otrăvit al PSD, și evident că au existat păreri împărțite.

Toni Neacșu

”Singurul lucru bun cu respingerea legii integrității e că va ajunge la Consiliul legislativ înainte de a fi votată din nou. Noua variantă depusă, deși este identică cu cea votată inițial în Camera Deputaților, conține prevederi la fel de retroactive și deci neconstituționale precum era amendamentul PSD care a creat atâtea discuții. Pur și simplu este într-o formă de redactare jalnică și sunt sigur că le va ridica părul în cap tehnocraților din Consiliul Legislativ.

Nu poți institui sancțiunea încetării de drept a mandatului pentru toate cazurile de conflict de interese de aici înainte numai în dispozițiile tranzitorii (art. VI), dacă nu ai introdus această sancțiune în corpul propriu zis al legii/legilor privind sancționarea conflictului de interese. Iar 25 alin 2 pe care îl introduceți nu face asta, domnilor și doamnelor inițiatori, sancțiunea pentru conflict de interese e prevăzută la art. 25 alin 3, pe care nu-l modificați!

E simplu, dacă vrei ca toate mandatele/funcțiile/demnitațile să înceteze de drept în cazul constatării în viitor a conflictului de interese pune explicit această sancțiune în lege pentru toți și modifică corespunzător și legile fiecărei categorii profesionale în parte (Codul administrativ, Statutul parlamentarilor,  legislația funcționarilor publici, Statutul magistraților s.a.).

Dacă nu asta vrei, ci vrei să se aplice o altă sancțiune administrativă, nu poți prevede în dispozițiile tranzitorii că încetează de drept toate aceste mandate, pentru simplul considerent că în lege îti rămân prevăzute alte sancțiuni, nu încetarea mandatului!”, a declarat Toni Neacșu.

Nu de aceeași părere a fost avocatul Ingrid Mocanu, care consideră că ”amendamentul Fritz” este perfect constituțional.

Ingrid Mocanu

”Este neconstituțional "amendamentul Fritz" ce se dorea a fi introdus de AUR și PSD în Legea ANI? Categoric NU. În primul rând, Legea ANI nu este lege penală, deci nu beneficiază în totalitate de principiile unei norme penale, pe care CJUE le-a ignorat oricum în hotărârea Lin II.

În al doilea rând, norma ce se dorea a fi modificată era o normă relativ imprecisă. Astfel, instanța de fond, cea care a pronunțat sentința, Curtea de Apel Timișoara, a reținut clar în motivare că primarul Fritz trebuie să plece din funcție.

Curtea de apel a reținut că în cazul constatării definitive a conflictului de interese este atrasă aplicarea regimului prevăzut de Codul administrativ, iar pentru un primar acesta înseamnă încetarea de drept a mandatului, nu doar o sancțiune disciplinară. Instanța a interpretat că dispozițiile Codului administrativ privind încetarea mandatului sunt aplicabile și în cazul conflictului de interese constatat definitiv. Judecătorii au arătat că sancțiunea nu este stabilită de instanță, ci rezultă direct din lege. Rolul instanței a fost doar să verifice legalitatea raportului ANI, astfel că odată rămas definitiv, efectele prevăzute de lege trebuie să se producă automat.

Așadar, AZI trebuia ca Fritz să nu mai fie în funcție, decizia Înaltei Curți fiind definitivă, cu sau fără motivare. Dar Fritz nu pleacă, susținând că instanța nu știe să citească legea, doar el știe.

Amendamentul de ieri, dacă devenea lege, era o normă interpretativă, care clarifica sancțiunea ce urma să i se aplice lui Fritz și altora aflați în situația lui, care se țin de scaune, invocând imprecizia legii. Iar normele interpretative pot fi retroactive, chiar dacă ar fi așa.

În al treilea rând, sancțiunea se aplica pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a Legii ANI, așa cum a fost modificată, tocmai pentru că actuala normă a dat naștere unor controverse și l-a lăsat pe Fritz să rămână în funcție.  E grav că legea ANI nu a trecut? Da, desigur. Nu atât prin efectele pe PNRR, alea le-a asumat Ghinea de la USR, acum să le îndeplinească USR-ul, care, a propos, a sacrificat sute de milioane de euro pentru un singur om, Fritz, ci prin efectul de menținere în funcții a unora care au încălcat grav legea.”, a declarat Ingrid Mocanu.