Motivele care stau la baza revoltei din Kazahstan

Forțe militare conduse de ruși vor fi desfășurate pentru a ajuta la „stabilizarea” Kazahstanului, în urma demonstrațiilor antiguvernamentale care au izbucnit din cauza creșterii prețurilor la combustibili. Motivele revoltei sunt însă mai adânci într-o țară în care oamenii trebuie să iasă în stradă pentru a se face auziți, arată o analiză a BBC.

Preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a cerut sprijin din partea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Protestele au fost declanșate în primul rând de creșterea prețurilor la combustibil, dar s-au extins pentru a include și alte nemulțumiri politice. Tokaev susține că tulburările au fost opera unor „bande teroriste” pregătite în străinătate.

Cu toate acestea, Kate Mallinson, expert în Asia Centrală la think tank-ul Chatham House din Londra, a declarat că protestele sunt „o dovadă a furiei și resentimentelor foarte adânci față de eșecul guvernului kazah de a moderniza țara și de a introduce reforme care afectează oamenii la toate nivelurile”.

Președintele a impus stare de urgență la nivel național. Într-un discurs televizat difuzat joi dimineața, el a spus că a cerut ajutor de la OTSC - o alianță militară formată din Rusia și cinci foste state sovietice - pentru a ajuta la „stabilizarea” țării.

Președintele OTSC, premierul armean Nikol Paşinian, a confirmat pe Facebook că alianța va trimite forțe de menținere a păcii „pentru o perioadă limitată de timp”.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că „urmărește îndeaproape” situația din Kazahstan, iar un purtător de cuvânt a făcut apel la „reținere” atât din partea autorităților, cât și a protestatarilor.

Președintele Tokaev este a doua persoană care conduce Kazahstanul de când și-a declarat independența în 1991. Alegerea sa, în 2019, a fost condamnată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pe motiv că arată un respect scăzut pentru standardele democratice.

O mare parte din furia de pe străzi, însă, pare să-l fi vizat pe predecesorul său, Nursultan Nazarbaev, care și-a păstrat un rol puternic în țară, chiar și după ce nu a mai fost președinte. Miercuri, el a fost demis în încercarea de a-i calma pe manifestanți.

Protestatarii au fost auziți scandând numele lui Nazarbaev, iar pe rețelele sociale a fost postată o filmare în care mai mulți oameni încearcă să doboare o statuie gigantică de bronz a fostului lider.

De asemenea, întregul guvern a demisionat miercuri.

Viteza cu care s-au extins protestele i-a luat prin surprindere pe mulți, atât în Kazahstan, cât și în regiune, și a dat de înțeles că motivul nu este vorba doar creșterea prețurilor la combustibil.

Kazahstanul este un stat tradițional stabil din Asia Centrală, descris adesea ca autoritar. Până în 2019 a fost condus de președintele Nursultan Nazarbaev, a cărui guvernare a fost marcată de cultul personalității, cu statui ridicate în toată țara și capitala redenumită după el.

Cu toate acestea, a plecat fondul protestelor antiguvernamentale pe care a căutat să le oprească renunțând la președinție și punând un aliat apropiat în locul său.

Majoritatea alegerilor din Kazahstan sunt câștigate de partidul de guvernământ cu aproape 100% din voturi și nu există o opoziție politică efectivă.

Analiștii consultați de BBC spun că guvernul kazah a subestimat în mod clar furia populației și că aceste proteste nu sunt totuși surprinzătoare într-o țară fără democrație electorală. Oamenii trebuie să iasă în stradă pentru a se face auziți. Iar nemulțumirile lor sunt aproape sigur despre un set mult mai larg de probleme decât prețul combustibilului, scrie digi24.ro.