Gelu Vișan: Grupul Kovesi-Bolojan-Maia Sandu vrea preluarea totală a controlului asupra României! Video

Analistul politic Gelu Vișan a acordat un interviu, în exclusivitate pentru Replica, în cadrul căruia a vorbit despre efectele moțiunii de cenzură și-l face praf pe Bolojan. Vișan spune că, prin moțiunea de cenzură adoptată pe 5 mai, Parlamentul a demonstrat că este o instituție activă și că „dictatura executivului“, concept utilizat în știința politică, a primit o lovitură puternică. Acesta a precizat că Ilie Bolojan ar fi trebuit demis încă din prima lună de la preluarea mandatului, când a devenit evident că toate măsurile propuse pentru redresarea economiei erau contrare principiilor economice sănătoase. Gelu Vișan a mai adăugat că, în prezent, PNL este condus de foștii membri PDL, în frunte cu Vasile Blaga, cel care, de altfel, l-a creat pe Ilie Bolojan. Analistul a mai afirmat că este foarte probabil ca săptămâna viitoare să avem un nou Guvern, avansând trei variante viabile pentru noul Executiv. Nu în ultimul rând, Gelu Vișan a dezvăluit detalii despre planul politic al lui Ilie Bolojan pentru anul 2030, un proiect care conține două surprize de proporții.

Robert Nenciu, Gelu Vișan

Programul de înarmare fără consultarea Parlamentului și vânzarea companiilor de stat, motivele de la baza moțiunii

Gelu Vișan a declarat pentru Replica de Constanța în cadrul unui interviu exclusiv că prin moțiunea de cenzură Parlamentul a arătat în sfârșit că există. El a mai spus că votul covârșitor în favoarea moțiunii a fost și o lovitură dată dictaturii executivului.

„Moțiunea de cenzură este un act democratic al Parlamentului. Este un lucru foarte bun că, în sfârșit, Parlamentul a arătat că există și că s-a dat o lovitură fenomenului numit în știința politică „dictatura executivului”.

Ce înseamnă dictatura executivului? Înseamnă momentul în care executivul preia toate sarcinile Parlamentului și nu îl mai recunoaște ca fiind forul care decide politica în România, conform Constituției. Așadar, moțiunea este un act democratic îndreptat nu atât împotriva guvernului sau a unei persoane — în speță, Ilie Bolojan — din punctul de vedere al celor care au inițiat-o, ci mai ales împotriva Partidului Social Democrat. Acesta, deși membru al Coaliției timp de opt luni, a tăcut în fața evenimentelor, acesta fiind și motivul căderii guvernului.

Sau, mai bine zis, motivul cel mai clar și evident al căderii este, pe de o parte, acest program de înarmare care nu a trecut prin Parlament, ci doar prin comisia de apărare, iar pe de altă parte, faptul că domnul Bolojan, împreună cu doamna vicepremier Gheorghiu, au decis să vândă numeroase companii fără a se consulta cu partenerii de Coaliție.

Faptul că moțiunea a trecut este, repet, un element democratic. De aici însă, lucrurile s-au încurcat. După succesul moțiunii, Bolojan și-a luat partidul „în spate” și a spus: „Din moment ce m-ați demis pe mine, ați demis și partidul”.

Partidul a convocat rapid o ședință (de fapt, în 10 minute – o oră), la sediu. Înainte de a începe dezbaterea de fond, s-a pus la vot dacă mai participă sau nu la actul de guvernare. Răspunsul a fost „nu”, deoarece membrii luaseră deja decizii în acest sens și nu aveau cum să-și nege propria poziție chiar la începutul ședinței.

Video 1:

Este o „șmecherie” de organizare politică pe care am practicat-o și eu la organizația de tineret. De la mine au preluat-o și Vasile Blaga, care acum este factotum la PNL, și Radu Berceanu, care este și el un actor principal acolo; ambii au interese despre care vom vorbi dacă ne permite timpul emisiunii.

Acum, ce se întâmplă în realitate? Când intri într-o ședință, ar trebui să creezi o dezbatere. La PNL nu a existat o dezbatere reală: întâi au votat, iar abia după aceea au vorbit acolo timp de cinci ore“, a declarat Gelu Vișan.

Gelu Vișan

PNL a intrat în opoziție doar declarativ, pentru că în realitate Ilie Bolojan vrea cu orice preț la putere

Analistul politic Gelu Vișan a mai spus că adevărata criză politică a apărut când PNL a spus că nu mai dorește o guvernare cu PSD și președintele și PSD au spus că exclude o coaliție la guvernare cu AUR, care a susținut moțiunea de cenzură.

„PNL nefiind la guvernare, iar președintele României și PSD afirmând că nu vor guverna alături de AUR, care participase la moțiunea de cenzură, fosta coaliție nu mai putea asigura o majoritate parlamentară. Decizia Partidului Național Liberal de a se retrage, coroborată cu excluderea AUR din orice eventualitate de guvernare, a generat un blocaj în Parlament.

Realitatea alegerilor din decembrie 2025 a adus în Parlament mai multe forțe politice mici, precum POT și SOS. Având în vedere prezența minorităților și mișcările imprevizibile din zona POT și SOS, formarea unei noi majorități creează mari probleme în acest moment.

Președintele României a avut deja câteva consultări informale cu liderii politici. Practic, nu sunt consultări oficiale, ci simple întâlniri. Aici, cei de la AUR nu au avut dreptate când au acuzat încălcarea Constituției; președintele are dreptul să se întâlnească cu liderii partidelor în orice context. Nu i-a convocat oficial, ci i-a invitat la Cotroceni pentru a vedea cum percep ei depășirea crizei politice.

După aceste întâlniri, joi, după declarațiile de presă ale președintelui, sau cel târziu luni, vor urma consultările formale. În urma acestora, mai mult ca sigur se va contura o majoritate. Vom vedea despre ce formulă este vorba — eu o intuiesc deja și am și informații în acest sens.

Însă, înainte de toate, a mai apărut un element nou în ultimele două zile. Deși Ilie Bolojan a declarat că partidul intră în opoziție, acesta nu a retras niciun secretar de stat și niciun director din ministere. Nicio persoană cu funcție în Guvern și niciun director de deconcentrate nu a plecat. Inclusiv la dumneavoastră, în județul Constanța, există aproximativ 150 de oameni numiți politic de PNL care sunt în continuare pe funcții.

Așadar, partidul a intrat în opoziție doar la nivel declarativ. În realitate, Ilie Bolojan nu vrea în opoziție, ci vrea la putere — eventual printr-un mandat interimar sau un guvern minoritar, variantă cu care premierul a declarat deja că nu este de acord“, a afirmat Gelu Vișan.

Video 2:

Vasile Blaga conduce în acest moment PNL cu o mână forte

Gelu Vișan a precizat că în prezent PNL a fost capturat de fosta gardă a PD-ului în frunte cu Vasile Blaga, cel care de altfel l-a creat ca om politic pe Ilie Bolojan. Vișan spune că Blaga este cel care conduce cu o mână forte PNL-ul care are alături întreaga gașcă din Ardeal.

„Partidul Național Liberal a fost „capturat” în ultima vreme de fosta gardă a PD-ului, nu a PDL-ului, ci a vechiului PD, pe care mulți o credeau retrasă definitiv. În fruntea listei se află Vasile Blaga, care în acest moment conduce PNL cu o mână foarte sigură. El este cel care l-a format pe Ilie Bolojan la Oradea, i-a direcționat cariera politică, îi „ține spatele” și îl coordonează și în prezent.

Alături de Vasile Blaga, s-a reactivat brusc și Radu Berceanu — un om cu care am lucrat 30 de ani și pe care îl cunosc foarte bine. Acesta are interese economice clare în zonă. Am afirmat public că unul dintre aceste interese vizează Fabrica de Avioane Craiova, pe care Ilie Bolojan ar fi vrut să o privatizeze (mai exact, să o listeze la bursă), deși acest lucru contravine legii, fiind o unitate strategică aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, dar care deservește Apărarea Națională.

În acest angrenaj îi regăsim și pe Gheorghe Falcă și întreaga „gașcă din Arad și Ardeal”, care a controlat mereu fie partidele de la putere, fie România însăși. Dacă înainte centrul de putere era la Cluj, acum acesta s-a mutat pe axa Bihor-Oradea, cuprinzând aproape toate județele PNL-iste din Ardeal, care sunt, de fapt, vechile fiefuri pedeliste: Arad, Alba, Cluj și Sibiu, unde o avem pe Raluca Turcan, fostă pedelistă și ea.

Aceștia sunt oamenii din spatele lui Ilie Bolojan. Acea ședință a fost, în realitate, un fel de lovitură de palat. Pe lângă ei, s-au mai aflat și alți foști democrat-liberali, precum Cătălin Predoiu, dar și figuri liberale precum Dan Motreanu sau Robert Sighiartău.

În PNL există acum o ruptură internă extrem de puternică. Partidul deține peste 8.000 de funcții numite la nivel național. Până în acest moment, nu s-a retras nimeni. Însă, dacă Bolojan decide să intre oficial în opoziție, toți acești oameni — inclusiv cei de la Constanța — vor pleca a doua zi acasă. De la inspectori școlari generali până la directori de instituții deconcentrate, toți cei numiți politic de PNL își vor pierde funcțiile.

Primarii, inclusiv cel al Constanței, vor avea de „traversat un deșert”. După ce au fost avantajați de guvernările PNL, noii veniți la putere cu siguranță nu îi vor mai prioritiza. Având în vedere că și Consiliul Județean este tot la PNL, vă dați seama ce „distracție” va fi pentru administrația locală să rămână în opoziție timp de trei ani de zile“, a precizat Gelu Vișan.

Robert Nenciu, Gelu Vișan

Ilie Bolojan a ales modelul economic Chicago, care a dus România în gard

Vișan a oferit o serie de explicații despre deficitul bugetar pe care îl folosesc în narativul zilnic cei de la putere. Acesta a declarat că sunt foarte multe țări care lucrează cu deficit. Vișan a mai spus că Guvernul condus de Ilie Bolojan a ales însă un model economic, cel al austerității, care a dus România în gard.

„Deficitul nu este neapărat „un capăt de țară”; multe state lucrează în permanență cu deficit bugetar. România, la momentul respectiv, a decis să ruleze un deficit ridicat pentru a finanța investiții masive, mizând pe o creștere economică bazată pe dezvoltare. A fost o decizie a guvernului Ciolacu pe care am lăudat-o, conștientizând importanța investițiilor, deși ulterior a apărut întrebarea legitimă: „De ce s-a recurs la un deficit atât de mare pentru dezvoltare?”.

Este esențial să facem distincția: deficitul pe consum este periculos și greu de gestionat, în timp ce deficitul pe dezvoltare (investiții în infrastructură, tehnologie etc.) poate fi benefic pentru o țară, deoarece generează valoare pe termen lung.

Paul Krugman — laureat al Premiului Nobel pentru Economie și o autoritate în domeniu (fost consultant pentru diverse administrații americane) — susține o idee clară pe care vreau să o transmit telespectatorilor: scăderea deficitului nu trebuie să fie un scop în sine. Totuși, dacă se dorește reducerea acestuia, există o soluție principală: crearea de locuri de muncă.

Conform lui Krugman, pentru a scădea deficitul, trebuie să colectezi bani de la cât mai mulți oameni (baza de impozitare), nu neapărat să mărești taxele. Strategia ar trebui să fie următoarea: ținta principală: crearea de locuri de muncă, folosind investiții masive în mediul privat și în proiecte publice care ar fi avut ca rezultat o creștere a veniturilor la buget care diminuează natural deficitul.

Făcând un calcul „grosso modo”, am ajuns la concluzia că România ar avea nevoie de aproximativ 400.000 – 500.000 de noi locuri de muncă pentru a echilibra balanța. În prezent, avem circa 5,6 milioane de angajați. Dacă am atinge pragul de 6 milioane sau 6,1 milioane de salariați, am putea ajunge la un deficit aproape de zero.

Această abordare a Școlii de la Chicago — bazată pe austeritate — a „bubuit” România și lumea întreagă în perioada 2008-2012. Sunt foarte mulți oameni care în acei ani au suferit de foame sau de frig în propriile case, fără ca cineva să știe. Unii, disperați că băncile le-au luat locuințele, au recurs la gesturi extreme. Eu am fost martor la acele evenimente și am crezut atunci că România se va prăbuși definitiv.

A fost o politică fundamental greșită. Iar acum, după 15-17 ani, văd că Ilie Bolojan repetă aceeași greșeală. El a pornit de la bun început pe un drum total eronat.

Ce s-a întâmplat, de fapt? Prin măsurile de austeritate impuse, consumul s-a prăbușit, o scădere de aproximativ 25-30%. În același timp, s-au pierdut investițiile și creșterea economică. Inflația a explodat, prețurile au crescut vertiginos, iar România a fost dusă „în gard”.

Ilie Bolojan, prin abordarea sa, dovedește că este un politician slab, care nu înțelege profunzimile economiei. El știe doar să taie „contabilicește”. Regula economică spune clar: trebuie să creezi locuri de muncă, însă el a ales să dea oameni afară. Bolojan a făcut exact ce nu trebuia. Din punctul meu de vedere, ar fi trebuit demis după prima lună, spunându-i-se clar: „Conform tuturor legilor economice — care sunt obiective, nu politice — ești pe arătură. Te îndrepți într-o direcție total greșită.”

S-ar putea pune întrebarea: „Nu cumva acesta a fost chiar scopul?”. Eu cred că miza a fost tocmai aceasta: să aducă economia la pământ pentru a putea vinde companiile de stat pe nimic“, a afirmat Gelu Vișan.

Video 3:

Reformarea companiilor de stat, un subiect de mult închis

Gelu Vișan a explicat că în mare parte statul român s-a modernizat, s-a reformat, și că acum este nevoie de acele reglaje fine pentru a avea un stat perfect funcțional.

„Povestea cu „reformarea companiilor de stat” sau „modernizarea statului” este, în mare măsură, un subiect închis; statul român este deja unul modernizat în structură. Problema reală constă în modul în care funcționează politica la noi: foarte multe posturi sunt obținute prin sinecuri. Așa cum am menționat, există sute de oameni numiți politic de către PNL care ar putea fi trimiși acasă oricând. Acesta este mecanismul prin care funcționează sistemul actual.

Atunci când te ocupi de economie, reducerea deficitului se face indirect: prin crearea a 500.000 de locuri de muncă suplimentare, salvezi automat acea parte a deficitului prin taxele și contribuțiile încasate.

Sigur, în plan secundar, te poți ocupa și de cei care au intrat în sistem pe bază de pile, relații sau diverse favoruri, dar nu trebuie să transformi acest lucru în principalul tău obiectiv național. De ce? Pentru că regulile politice sunt aceleași peste tot. Nu poți să arunci țara în aer și să spui: „Dau pe toată lumea afară!” doar pentru că aceasta este ambiția ta politică de moment.

Adevărul este că peste 80% dintre cei care lucrează la Primăria Constanța, la Consiliul Județean sau la primării din județ sunt profesioniști. Sunt oameni care, chiar dacă la un moment dat au fost numiți politic, s-au specializat la locul de muncă, au devenit funcționari de carieră și au promovat concursuri. Aceste reglaje fine în interiorul instituțiilor și al administrației publice locale sunt, de fapt, mult mai complexe și mai elegante decât par la prima vedere“, a explicat Vișan.

Robert Nenciu, Gelu Vișan

Ca să elimini evaziunea nu trebuie să omori pe toată lumea

Potrivit lui Gelu Vișan, Portul Constanța este una din mizele foarte importante. El spune că în momentul când ca premier decizi să vinzi Portul Constanța, când el este unul dintre puținii care aduc anual bani la bugetul de stat, înseamnă nepricepere sau comandă politică.

„Însă problema voastră la Constanța nu este doar administrația locală; miza cea mai mare este Portul. Pe de o parte, în port există o evaziune fiscală importantă, problemă pe care unii au vrut să o rezolve, deși soluția este, în realitate, foarte simplă: funcționarea scanerelor. Trebuie ca acele scanere vamale să meargă non-stop, nu doar „când trebuie”. Am fost acolo, am vorbit cu directorii de la acea vreme și cunosc exact situația din teren.

Pe de altă parte, Portul Constanța reprezintă cea mai importantă poartă de dezvoltare a României pentru următorul deceniu, dacă nu chiar pentru următorii 50 de ani. De aceea, chiar dacă administrarea din partea statului lasă de dorit, nu alegi să „omori” portul sau să-l vinzi doar pentru a scăpa de problemele actuale.

Dacă ești un prim-ministru cu autoritate, te duci acolo, stai trei zile și înveți personal ce se întâmplă. Nu te limitezi la a asculta doar ce spune unul sau altul, pentru că fiecare actor economic de acolo — fie că vorbim de Mihai Daraban cu grupul său, de Gabriel Comănescu sau de alții — are propriile interese. Este firesc ca portul să funcționeze, dar rolul tău ca guvern nu este să-l distrugi pentru că unii fac evaziune. Soluția este să elimini evaziunea, nu portul!

Un guvern inteligent știe cum să procedeze. Dacă există anumite interese, îl chemi la discuții pe președintele Camerei de Comerț: „Domnule Daraban, sunteți un om capabil, haideți să punem mâna la treabă și să spunem enough is enough (ajunge)”.

În schimb, ce vedem acum? Există intenția de a vinde portul (sau părți din el) olandezilor. Dacă se întâmplă asta, întreaga comunitate din Constanța va pierde o sursă extraordinară de finanțare și de locuri de muncă. Vom păți exact ce s-a întâmplat la șantierul naval din Mangalia sau cu situația de la Damen.

Vom ajunge să ne lovim „din gard în gard” când vom constata dezastrul. Dacă Bolojan nu știe ce se întâmplă cu adevărat în port, i-aș putea explica eu, dar mă tem că lipsa lui de viziune politică îl împiedică să înțeleagă miza reală.

Nu poți, ca prim-ministru, să „omori” pe toată lumea doar pentru a elimina evaziunea. Există numeroase soluții tehnice și administrative pentru a diminua fenomenul, inclusiv în Portul Constanța. Spun „a diminua”, pentru că evaziunea nu poate fi eliminată complet nicăieri în lume — porturile, prin natura lor, sunt zone complexe. Însă situația actuală din Portul Constanța este exemplul perfect de strategie greșită.

Video 4:

Dacă decizi să privatizezi sau să vinzi Portul Constanța olandezilor, ne-am „ars” cu toții. De ce? Pentru că Portul este una dintre puținele companii de stat din România care sunt cu adevărat profitabile, alături de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica.

O situație similară și revoltătoare regăsim la Compania Națională Aeroporturi București. Știi cât este trecută în acte valoarea terenului de la Aeroportul Băneasa? Doar 4 euro pe metru pătrat. În realitate, în acea zonă, prețul de piață ajunge la 2.000 de euro pe metru pătrat.

Practic, există interese pentru a vinde activele către parteneri externi (cum ar fi grupul Aeroporturi de Paris - Charles de Gaulle) la o sumă de aproximativ 2,5 miliarde de euro, în condițiile în care doar terenul de la Băneasa valorează, la prețul real, peste 3 miliarde de euro.

Aceste cifre demonstrează clar că în spatele deciziilor de vânzare stau interese ascunse, nu dorința de eficientizare“, a mai declarat Gelu Vișan.

Gelu Vișan

Planul „Bolojan 2030“ și miza geopolitică. Surpriza prezidențială

Gelu Vișan a spus în exclusivitate pentru Replica de Constanța care este de fapt planul pentru anul 2030, plan care vine să explice și apariția intempestivă a Laurei Codruța Kovesi și atacul la Nicușor Dan.

„Grupul format din Laura Codruța Kövesi și Ilie Bolojan se prezintă ca un „pol reformator”. Dacă ne raportăm la teoriile lui Samuel P. Huntington, unul dintre cei mai mari politologi ai lumii (autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizațiilor”), procesul de modernizare a României s-a încheiat, de fapt, de aproximativ 10-15 ani. Conform viziunii sale din „Political Order in Changing Societies” (Ordinea politică în societăți în schimbare), România nu mai are o problemă de modernizare structurală, ci una de reglaje fine la nivelul funcționării statului.

În România nu mai avem o corupție endemică de tipul celei din Ucraina sau Republica Moldova, unde se trecea granița cu „kilogramul de valută” în buzunar. La noi, corupția a evoluat, a devenit mai sofisticată. Pe acest mesaj de „reformă a statului” mizează Kövesi și Bolojan, dar întrebarea legitimă este: ce vor să reformeze, de fapt?

Discutăm aici despre un plan mult mai vast, un „Plan 2030”. Ipoteza este că acest pol politic urmărește preluarea totală a controlului asupra României. Se vehiculează ideea că Ilie Bolojan ar fi susținut de rețelele de influență asociate familiei Soros, existând informații despre întâlniri care ar fi avut loc la Oradea, la celebra „Casă din Pădure”.

Strategia lor pleacă de la premisa că românii sunt conservatori și nu acceptă direct ideologii neomarxiste sau progresiste radicale. Prin urmare, au nevoie de o conducere care să poarte masca reformismului și a unității naționale.

Nucleul acestui plan pentru anul 2030 ar fi candidatura Maiei Sandu la funcția de președinte al României, pe o platformă axată pe Unirea cu Republica Moldova. Cum Maia Sandu nu mai poate candida pentru un nou mandat în țara sa, ea ar putea deveni soluția pentru o „Românie Mare”. Relația sa de colaborare strânsă cu Ilie Bolojan este de notorietate în anumite cercuri politice, fiind susținută de vizite reciproce și o coordonare evidentă.

În acest puzzle, Alexander Soros (fiul lui George Soros), cel care gestionează acum interesele familiei în această parte a lumii, ar juca rolul de coordonator. Maia Sandu nu și-a ascuns niciodată întâlnirile publice cu acesta.

Formula propusă pentru 2030 ar fi:

Maia Sandu – Președinte (simbolul Unirii și al integrității).

Ilie Bolojan – Prim-ministru (executantul „reformelor” administrative).

Laura Codruța Kovesi – Rol-cheie în structurile de control.

Video 5:

Acesta este planul pe care îl analizez de aproximativ 10 zile și pe care îl fac public acum pentru prima dată. Dacă asamblăm piesele acestui puzzle, vedem cum toate acțiunile recente ale lui Bolojan și Kövesi capătă un sens precis în interiorul acestei strategii pe termen lung.

Nicușor Dan începe, în sfârșit, să arate ce poate în perspectiva unei posibile candidaturi la președinție. Recunosc, m-a surprins. Deși în politica noastră regula este să nu te mai mire nimic, evoluția lui recentă merită atenție.

După vizitele sale în Statele Unite și în urma ultimelor discursuri, am constatat că Nicușor Dan este mult mai bine ancorat în realitățile internaționale decât am fi crezut. Fie că este vorba despre influența domnului ambasador Lazurcă, fie că este mâna consilierilor săi, un lucru este cert: în acest moment, Nicușor Dan „joacă”. A intrat oficial în teren și pare să colaboreze strâns, într-un mod strategic, cu partenerii din Statele Unite ale Americii“, a mai spus Gelu Vișan.

Robert Nenciu, Gelu Vișan

Scenariile de guvernare pentru săptămâna viitoare

Potrivit lui Gelu Vișan, la sfârșitul săptămânii viitoare România va avea cel puțin o propunere de premier, dacă nu chiar un Guvern nou instalat.

„Săptămâna viitoare se va contura, cel mai probabil, un nou guvern sau măcar o structură clară a acestuia. Cred că până la mijlocul săptămânii vom avea un prim-ministru desemnat. În acest moment, văd trei variante posibile:

1. Varianta prim-ministrului tehnocrat

Pe primul loc s-ar afla o persoană din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), care să conducă un guvern de specialiști sau unul cu susținere politică mixtă.

2. Varianta unui nou prim-ministru de la PNL

Această variantă presupune reintrarea PNL în coaliție, dar fără Ilie Bolojan. Situația lui s-a complicat grav astăzi: s-a constituit un dosar penal pentru abuz în serviciu din cauza Ordonanței 38. Această ordonanță a fost contestată deoarece nu ar fi trebuit emisă sub această formă, fiind considerată nelegală.

Din punctul meu de vedere — o opinie bazată pe discuțiile cu juriști independenți — faptul că el a emis ordonanța cunoscând riscurile sugerează existența unei obligații sau a unui interes ascuns. Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat deja ordonanța la Curtea Constituțională (CCR). Chiar dacă ordonanța va fi declarată neconstituțională, rămâne răspunderea penală a lui Bolojan pentru abuz în serviciu. În acest context, este foarte probabil ca PNL să se debaraseze de el și să propună un alt nume.

3. Varianta unui guvern PSD

A treia variantă este un guvern condus integral de PSD, posibil cu Sorin Grindeanu (sau un alt lider important) în funcția de premier.

Indiferent de nume, sunt convins că până la sfârșitul săptămânii viitoare vom avea cel puțin un prim-ministru desemnat, dacă nu chiar un cabinet complet format“, a mai declarat Gelu Vișan.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.