Olandezii de la Van Oord cer mai mulți bani de la Apele Române, pentru lucrările de la Eforie; au pierderi majore şi datorii de sute de milioane
Olandezii de la Van Oord cer mai mulți bani de la Apele Române, pentru lucrările de la Eforie; au pierderi majore şi datorii de sute de milioane
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestÎn ciuda problemelor constatate cu ocazia lucrărilor derulate pe litoralul românesc ori a faptului că au târât instituţiile statului român în diverse litigii de natură bănească, olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV îşi continuă liniştiţi activitatea în România. Compania a primit, în 2019, contractul de la Apele Române, pentru protecția și reabilitarea litoralului românesc al Marii Negre în zona Eforie, în valoare de aproape 400 de milioane de lei. Astăzi, gigantul Van Oord cere mai mulți bani, pe motiv că au crescut prețurile la materiale. Că au probleme cu banii ne demonstrează și datele financiare din anul 2021, de unde aflăm că au avut pierderi de 50 de milioane de lei şi datorii de aproape 400 de milioane de lei. Interesant este și faptul că societatea care a pus mâna pe zona Tomis și Agigea, are cifra de afaceri 0. Și în 2019, atunci când a fost atribuit contractul, a avut pierderi. Însă nici celelalte firme care se ocupă de restul litoralului nu o duc prea roz.
Apele Române, prin ABADL, a atribuit, în 2-019, contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor componente ale sistemului de protecție costiera în vederea reducerii eroziunii costiere, în valoare totală de 682.492.424.59 lei fiind împărțit pe mai multe loturi. Cei mai mulți bani s-au dus la olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, care s-au ocupat de zona Eforie și care are o valoare de 394.956.415.36 lei. Lucrările au avansat, compania urmând să se ocupe în perioada următoare de înnisipare. Numai că, nu le ajung banii, așa că au cerut bani mai mulți. Nu am reușit să aflăm suma, pentru că datele sunt confidențiale, chipurile, însă am aflat că solicitarea le-a fost aprobată, așa că urmează să se încheie un act adițional… dacă nu s-o fi încheiat deja.
Marius Stamat, soțul Cristinei Stamat, din primăria Constanța
În anul 2021, societatea a raportat cifră de afaceri de aproape 77 milioane de lei lei şi pierderi de aproape 59 milioane de lei lei, dar și datorii de 340 milioane de lei lei.
Van Ord are în conducere pe Marius Stamate, soțul chimistei Cristina Stamate, din Primăria Constanța, Direcția de Urbanism. Stamat este manager-contractor la compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV din 2013.
Firma care se ocupă de zona Tomis și Agigea, cifra de afaceri 0
Nu este singura companie, care se ocupă de eroziunea costieră, și care are pierderi și datorii. De exemplu, SC Franco Giuseppe SRL, care realizează lucrări de eroziune pentru zona Tomis (Casino), ( 28.424.402.1 lei) și Agigea, (valoare contract: 27970074.09 lei), a avut, anul trecut, cifra de afaceri 0, față de anul 2020, când a avut 2,3 milioane de lei cifra de afaceri, pierderi de peste un milion de lei și datorii de aproape 1,5 milioane de lei și doar 2 angajați. Societatea este deținută de italianul Ilario Franco.
De la Tomis și Agigea, ne oprim puțin la Mamaia, contract câștigat în 2019 de Boskalis SRL. Compania nu și-a actualizat datele financiare pe 2021, însă aflăm că anul anterior a avut cifra dea faceri de34 737 116 lei, pierderi de 70 785 lei și datorii de 63 336 079 lei.
Cea mai stabilă companie pare a fi Strabag SRL, care se ocupă de protecția si reabilitarea litoralului romanesc al Marii Negre în zona Stavilarelor Edighiol și Periboina, pentru suma de : 34.642.204.25 lei. Compania a avut, anul trecut, cifra de afaceri de aproape 100 de milioane de lei, profit de 51 de milioane de lei și datorii de peste 733 de milioane de lei.
Pentru trei loturi se reia licitația, contractul, în pericol!
De precizat faptul că lucrările pentru celelalte zone nu au început, încă. Vorbim despre Costinești (suma estimată pusă la bătaie de ABADL este de 296.189.808,50 de lei), Olimp (314.082.136,58 de lei), Jupiter-Neptun (220.037..596,56 de lei), Balta Mangalia-Venus-Aurora ”426.472.118,02 lei”, Mangalia-Saturn (270.746.038,75 de lei), 2 Mai, (145.891.015,79 de lei).
Potrivit informațiilor noastre, urmează să se reia licitația pentru trei loturi, și anume Pentru lotul 6 - Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Costinești , Lotul 10 - Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Mangalia-Saturn și lotul - Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona 2 MAI“
Deși termenul de finalizare a lucrărilor este decembrie 2023, este foarte puțin probabil ca acestea să fie gata. Mai ales în ceea ce privește cele trei loturi specificate mai sus. Dacă analiza documentaţiilor va dura 2 ani, aşa cum s-a întâmplat în cazul loturilor 1 -5, există riscul să pierdem banii. Ca să nu mai vorbim de faptul că banii de la Uniunea Europeană au fost atribuiţi în 2016, timp în care leul s-a devalorizat destul de tare, ceea ce reduce profitul sau pentru unele loturi nu vor ajunge banii.
De ce este benefic proiectul de reducere a eroziunii costiere
Studiile de specialitate precizează că proiectul ar urma să ocrotească infrastructura socio-economică şi să reducă impactul negativ asupra populaţiei locale cauzate de eroziune pentru următorii 50 de ani. Astfel, proiectul ar urma să protejeze ecosistemele marine din Marea Neagră, Delta Dunării şi zona marină a acesteia, complexul Razelm-Sinoe, plaja scufundată de la Eforie, Nord - Eforie Sud, Vama Veche - 2 Mai, Mangalia, Cap Aurora şi Costineşti - 23 August, prin reducerea riscului de deteriorare şi de pierdere a habitatelor în decursul aceleiaşi perioade. În plus, se aşteaptă ca proiectul să reducă riscul de prejudicii economice şi daune pentru proprietăţile imobiliare, prin stoparea prăbuşirii malurilor; de asemenea, îmbunătăţirea calităţii plajelor şi a apei pentru scăldat din zonă. La finalul proiectului, plajele din România ar urma să devină mai atractive decât cele din Bulgaria, Turcia etc., posibil cele mai atractive şi mai mari din Europa.
Când va fi ”finalul”, rămâne de văzut dacă în decembrie 2023…
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News