Păuleanu a lansat cartea „Regalitatea și marea”: „Carol a avut o gândire coerentă, esențială pentru modernizarea Dobrogei”

Directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu, a lansat marți, 19 ianuarie, la Muzeul național Cotroceni, cartea intitulată „Regalitatea și marea”. Volumul are 400 de pagini, iar evenimentul a fost realizat în colaborare cu Muzeul de Artă Constanța și Editura Monitorul Oficial. Potrivit autoarei, în paginile acestei cărți sunt dedicate regelui Carol I și soției sale, regina Elisabeta, care au avut un rol esențial în modernizarea Dobrogei și au avut ca obiectiv principal aducerea ei la același nivel cu celelate provincii românești din acea vreme. Păuleanu a vrut să scoată în evidență faptul că o provincie care a stat sute de ani sub stăpânire otomană, avea nevoie de o „gândire coerentă” care să coordoneze proiectele de modernizare a Dobrogei și implicit, a orașului Constanța. „Este o carte foarte frumoasă, scoasă de Monitorul Oficial”, a menționat Doina Păuleanu.

Directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu a considerat că este important ca cetățenii urbei de la malul mării să cunoască în profunzime istoria acesteia și modul în care a ajuns la gradul de modernitate de astăzi. Astfel, ea a dedicat 400 de pagini regelui Carol I și reginei Elisabeta, care au avut un rol esențial în acest proces. În volumul „Regalitatea și marea”, Păuleanu descrie amănunțit istoria acestui fenomen: „Este vorba despre relația regelui Carol I și a reginei Elisabeta cu orașul Constanța. Asta presupune foarte multe maniere de abordare, pentru că Dobrogea a revenit la țară după Războiul de Independență, în care regele a condus armata română. În momentul în care Dobrogea a revenit la țară, era în continuare influențată de stăpânirea otomană, iar sincronizarea provinciei cu restul țării s-a făcut sub Carol”, a declarat pentru „Replica” Doina Păuleanu. De asemenea, ea a subliniat importanța implicării regelui în procesul de sincronizare a Dobrogei cu celelalte provincii din țară de la acea vreme, lucru care nu se putea realiza fără un plan alcătuit de gândirea coerentă a lui Carol: „Sunt lucruri care țin de un proiect grandios de țară, pe care regele le-a pus în aplicare, strict prin intermediul deciziilor lui, ale Guvernului și ale prefectului. Și astea sunt, începând cu podul de la Cernavodă, care lega Dobrogea de țară și deschidea drumul comerțului. S-au întâmplat foarte multe lucruri sub Carol I. În primul rând, dezvoltarea portului, care a avut la bază un proiect a lui Saligny și în care s-a investit foarte mult. Apoi continuăm cu Catedrala, cu Moscheea Carol I și nenumărate decizii care s-au luat în legătură cu Dobrogea și care țin de acest proiect pe care l-a făcut regele, în perioada 1878-1914. În momentul în care Europa intrase în război, Dobrogea ajunsese deja la nivelul modernității României”, a precizat Păuleanu. Directoarea Muzeului de Artă spune că a scris volumul în timp, acumulând informații demne de prezentat publicului. În ani, ea a realizat importanța rolului jucat de Carol în dezvoltarea turistică și implicit economică a Constanței: „Cartea am scris-o în timp pentru că eu am mai scris despre Constanța, despre faleză șamd. Și mi-am clarificat ideea că toate aceste lucruri care au fost în România de o grandoare fără precedent, nu puteau fi făcute în afara unui proiect. Este o gândire coerentă care a structurat toate aceste proiecte, care au constituit modelul de reconstituire statală al României în granițele ei de azi. Dobrogea era o provincie deosebit de puțin dezvoltată, în timp de România atinsese deja un anume grad de modernitate. Și să faci legătura între țară și o provincie revenită la aceasta, în câteva decenii, presupune niște lucruri extraordinar de dificil de făcut”, spune Păuleanu. În volumul de 400 de pagini ea a descris în detaliu activitatea regelui în orașul Constanța și a făcut o comparație referitoare la modul în care arăta acesta înainte de intervenția regelui: „Am ilustrat vizitele regalității aici în Constanța, cum arăta ea înainte de a reveni la țară, vremea lui Carol I la Constanța, unde a stat, ce a făcut, etc. Este o carte de 400 de pagini ce conține și cărți poștale ilustrate din vremea respectivă”. Întrebată în ce măsură crede că mai sunt valorificate investițiile făcute de regele Carol la acea vreme, Doina Păuleanu a precizat că sunt în continuare destul de bine valorificate. „Toate sunt valorificate, pentru că Podul de la Cernavodă a fost funcțional până acum câțiva ani, Portul Constanța s-a făcut la amplitudinea lui, și toate celelate lucruri care există dina cea perioadă și care au rămas, reprezintă defapt infrastructura pe care s-a dezvoltat orașul nostru, devenind dintr-un simplu oraș de graniță al Imperiului Otoman, o metropolă la nivel european”, a adăugat Doina Păuleanu.

Geanina DRĂGOI