Ponta şi-a anunţat candidatura la prezidenţiale, printre românii uitaţi din Serbia

Foarte puţini sunt românii care reuşesc să iasă din universul lor şi să conceapă faptul că, dincolo de graniţele ţării, la doar o aruncătură de băţ, există şi alţi români. Românii timoceni sunt un astfel de exemplu. Nu au făcut niciodată parte din România, însă se simt români, trăiesc, vorbesc şi se roagă româneşte. Aceste caracteristici sunt interpretare ca antinaţionale de autorităţile din Serbia şi Bulgaria, care au demarat o adevărată politică a asimilării. La Bucureşti, foarte puţine sunt reacţiile şi, cu atât mai prejos, soluţiile pentru aceşti români uitaţi de ţara lor. Cel mai gălăgios şi vehement în apărarea drepturilor românilor de peste hotare şi nu numai, deputatul PSD, Bogdan Diaconu, a organizat zilele trecute o conferinţă de presă, în care a luat din nou atitudine în privinţa românilor timoceni. Alături de părintele protopop Boian Aleksandrovici, liderul românilor din Valea Timocului, Diaconu a explicat în ce fel autorităţile sârbe le interzic românilor din această zonă să se roage în limba lor maternă şi nu-i lasă să-şi construiască biserici, sub ameninţarea cu închisoarea.

"Dacă statul român nu intervine în sprijinul românilor din Valea Timocului, comunitatea de aici va fi deznaţionalizată şi va dispărea în următorii ani", a precizat părintele Aleksandrovici, urmat de Diaconu, care a propus şi o soluţie strictă. "România poate bloca aderarea Serbiei în Uniunea Europeană, pentru că "nu poţi avea pretenţii de stat civilizat dacă ameninţi minoritatea românească cu închisoarea şi le închizi bisericile", a precizat deputatul.

Joi, ministrul de Externe, Titus Corlăţean şi premierul Victor Ponta au demarat o vizită oficială, de două zile, în Serbia, care include şi o întrevedere cu românii din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării. Ponta a avut joi, la sediul Guvernului de la Belgrad, convorbiri oficiale cu prim-ministrul sârb, principalele teme abordate fiind cele legate de parcursul european al ţării vecine, dezvoltarea unor proiecte comune de infrastructură şi situaţia minorităţii române din Serbia, precizând cu această ocazie că, dacă va fi preşedinte, din noiembrie, va fi un avocat al integrării Serbiei şi celorlalte ţări din regiune cu aspiraţii de integrare în Uniunea Europeană. Potrivit directorului Comitetului Drepturilor Omului din Negotin (Serbia), Duşan Prvulovici, liderii minorităţii române din Serbia de nord-est le vor solicita demnitarilor români să intervină la Departamentul "Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni" pentru a promova programe realiste de ajutorare a culturii şi valorilor româneşti autohtone. În contextul afirmării sprijinului pentru integrarea europeană a Serbiei, Ponta i-a precizat omologului său sârb, Aleksadar Vucic, că drepturile minorităţilor nu vor fi subiect de condiţionare din partea României, însă va solicita "respectarea standardelor în domeniu". "Ceea ce e normal pentru minorităţile din România, acelaşi lucru e normal pentru minorităţile din orice ţară din Europa. Nu cer mai mult decât ceea ce România oferă (...) Niciodată acest subiect nu va fi un subiect de condiţionare din partea României sau nu va fi un subiect în care vom da lecţii altora", a spus Ponta într-o conferinţă de presă comună cu Vucic.

România a solicitat ca minorităţile vlahe sau române din Valea Timocului să beneficieze de educaţie în limba maternă şi de lăcaşe de cult, în zadar, încă din 2008. Aproximativ 350.000 de români locuiesc în zona menţionată. În cele aproximativ 200 de sate, 154 sunt româneşti şi 48, mixte.

Marius Florian VASILE