Primăria Constanța, în fruntea topului național al cheltuielilor pentru pază privată: e justificată investiția?

Primăriile din marile municipii alocă sume consistente din bugetele locale pentru servicii private de pază, iar Constanța se află pe primul loc la nivel național în acest clasament. Datele centralizate de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) arată că municipalitatea constănțeană cheltuie lunar aproximativ 768.000 de lei pentru paza obiectivelor publice. 

Sumele sunt recurente și provin din bani publici, fiind direcționate către firme private care asigură securitatea clădirilor administrative, a unităților de învățământ, a parcurilor, piețelor sau a altor bunuri aflate în patrimoniul orașului. La nivel anual, aceste cheltuieli ajung la milioane de lei.

În clasamentul FACIAS, după Constanța se regăsește, la distanță mică, Primăria Arad (700.000 de lei/luna), Primăria Municipiului București (  444.000 de lei) urmată de alte municipii mari: Primăria Drobeta Turnu Severin (350.000 lei/lună), Primăria Alba Iulia (311.000 lei/lună), Primăria Târgoviște (200.000 lei/lună) și Primăria Târgu Mureș (150.000 lei/lună)ceea ce indică o practică răspândită în administrația locală. Doar șapte primării din România depășesc anual pragul de 35 de milioane de lei cheltuiți pentru servicii de pază. 

Organizația atrage atenția că, în contextul măsurilor de austeritate și al presiunilor bugetare, aceste cheltuieli ridică semne de întrebare privind eficiența utilizării fondurilor publice, mai ales în lipsa unor evaluări comparative clare cu alte soluții de securitate.

De ce justifică primăriile aceste cheltuieli

Reprezentanții autorităților locale invocă, în primul rând, obligația legală de a asigura paza bunurilor publice. Legea nr. 333/2003 prevede explicit că instituțiile publice trebuie să protejeze clădirile și valorile pe care le administrează, fie prin structuri proprii, fie prin poliția locală sau societăți specializate de pază.

Un alt argument comun este capacitatea limitată a poliției locale. În multe municipii, efectivele sunt deja implicate în activități de ordine publică, trafic sau control administrativ, iar alocarea lor pentru pază statică ar reduce capacitatea de intervenție în teren. 

Primăriile susțin și că externalizarea pazei aduce predictibilitate bugetară. Contractele cu firme private presupun tarife fixe, evitând costurile indirecte asociate angajării de personal propriu, precum concedii, ore suplimentare sau dotări logistice.

Flexibilitatea este, de asemenea, un factor invocat. Numărul de agenți și obiectivele păzite pot fi ajustate rapid, în funcție de sezon, evenimente sau șantiere temporare, fără proceduri administrative complexe.

Critici și alternative posibile

Pe de altă parte, criticii acestor cheltuieli susțin că modelul actual este costisitor și insuficient analizat. În unele cazuri, calculele arată costuri lunare foarte ridicate per post de pază, ceea ce alimentează suspiciuni privind eficiența reală a contractelor.

FACIAS și alți experți propun ca alternativă investițiile în sisteme moderne de supraveghere video și dispecerate centralizate, care ar putea reduce cheltuielile cu până la 60%, menținând un nivel comparabil de securitate.

Există și exemple de primării care au ales să se bazeze exclusiv pe poliția locală pentru paza obiectivelor, evitând contractele cu firme private și diminuând presiunea asupra bugetului local.

Totuși, această soluție nu este universal aplicabilă, mai ales în orașele cu patrimoniu extins și cu un număr mare de clădiri dispersate.

În concluzie, cheltuielile mari pentru pază privată, cu Constanța pe primul loc la nivel național, reflectă o realitate complexă. Pe de o parte, primăriile invocă obligații legale, lipsa de personal și nevoia de flexibilitate; pe de altă parte, organizațiile civice și experții cer analize mai riguroase și soluții alternative mai eficiente. Dezbaterea rămâne deschisă între necesitatea securității și responsabilitatea față de banul public.