Primăria Constanța închide sălile de jocuri de noroc din municipiu, dar oare elimină dependența?!

Constanța se află în fața uneia dintre cele mai radicale schimbări de politică publică din ultimii ani: eliminarea jocurilor de noroc din oraș. Pe hârtie, măsura pare simplă, dar în practică efectele acestei decizii riscă să fie mai complicate decât se discută oficial. Pe scurt: oameni rămași fără locuri de muncă și un mare MINUS la economia locală. Decizia vine pe fondul noii ordonanțe de urgență adoptate de Guvern la începutul anului curent, care mută responsabilitatea jocurilor de noroc către autoritățile locale: fiecare oraș poate decide dacă mai permite sau nu. Iar Constanța pare hotărâtă să spună „NU“ jocurilor de noroc.

Proiectul Primăriei Constanța indică explicit „interzicerea organizării şi desfăşurării activităţilor de jocuri de noroc pe raza U.A.T. municipiul Constanţa“.

În paralel, Ordonanța de Urgență nr. 7/ 2026 introduce o schimbare majoră: operatorii nu mai pot funcționa doar cu licență națională, ci trebuie să obțină și acordul administrației locale.

Consiliul Local municipal Constanța urmează să stabilească atât zonele în care operatorii economici de jocuri de noroc își pot desfășura activitatea cât și suma taxei pentru obținerea autorizației de funcționare: „Autoritatea administraţiei publice locale stabileşte, prin hotărâre a consiliului local: a) zonele în care activităţile de jocuri de noroc pot fi desfăşurate; b) cuantumul taxei locale datorate pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare, calculată în funcţie de suprafaţa, exprimată în metri pătraţi, a spaţiului în care se desfăşoară activitatea. (5) Hotărârea consiliului local prevăzută la alin. (4) se aduce la cunoştinţa publicului prin afişare pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale şi prin celelalte mijloace de publicitate prevăzute de lege. (6) Taxa locală anuală prevăzută la alin. (4) lit. b) se achită în termen de 30 de zile de la emiterea autorizaţiei de funcţionare.“ Cu alte cuvinte, «puterea» s-a mutat la Consiliul Local Constanța.

Dimensiunea reală a fenomenului

Datele din raportul atașat proiectului sunt esențiale pentru a înțelege miza: „În municipiul Constanţa funcţionează, în prezent, un număr de considerabil de săli de jocuri de noroc şi de agenţii de pariuri, însumând 1440 mijloace de joc tip slotmachine dintr-un total de 102.186 mijloace la nivel național, autorizate de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc conform prevederilor OUG nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc cu modificările şi completările ulterioare.“ Asta înseamnă aproximativ 15% din totalul aparatelor din România, concentrate în orașul Constanța. Așadar vorbim atât despre un fenomen social cât și despre o industrie locală masivă.

Ce urmează să facă autoritățile

Cu aceste cifre în față, și invocând o legătură directă între jocurile de noroc și apariția patologiilor de tipul depresie, anxietate și tendințe suicidare, și abandon familial, autoritățile locale urmează să stabilească dacă jocurile de noroc vor fi total interzise pe raza municipiului Constanța, dacă acestea vor avea drept de funcționare doar în anumite spații clar delimitate, la marginea orașului, care vor fi condițiile de autorizare locală și de asemenea, vor stabili eventuale taxe speciale.

Problema pe care nu o rezolvă nimeni: DEPENDENȚA

Toată dezbaterea publică pornește de la o premisă evidentă: jocurile de noroc creează dependență. Dar întrebarea și mai evidentă este: Dacă mutăm sălile de joc dispare și dependența?? 

Realitatea va arăta astfel: jucătorii nu vor renunța, se vor deplasa unde este necesar să joace în continuare și vor migra spre online. Mutarea păcănelelor la marginea orașului nu va elimina fenomenul. Prin această decizie, autoritățile locale doar îl vor muta din centrul orașului.

Costul ascuns: constănțenii vor rămâne fără locuri de muncă + bani pierduți

Un aspect aproape ignorat în discursul public este impactul economic. Apreciem grija primarului pentru dependenții de jocuri de noroc, însă îi înaintăm întrebarea: cum rămâne cu tot aparatul uman care operează în jurul celor 1440 de slot machines? Angajați, operatori, personal tehnic, personal pază – ei cui rămân? Ca să nu vorbim despre impactul încheierii contractelor de închiriere pe care sălile jocurilor de noroc le plătesc proprietarilor constănțeni, taxe și impozite, contracte cu firme locale.

Așadar, dacă interdicția va fi totală, efectele sunt previzibile: pierderi de venituri la bugetul local, șomaj în rândul angajaților din industrie.

Dacă Primăria dorește să ajute în mod real dependenții de jocuri de noroc, mutarea sau interzicerea acestor spații din municipiu nu reprezintă o soluție. Ajutorul poate consta în programe de tratament și susținere pentru dependență, nu interdicție. În momentul în care un comportament este eliminat complet din spațiul public, acesta capătă conturul „fructului interzis”. Referința este veche cât umanitatea, încă din cartea Genezei: ceea ce e interzis devine, paradoxal, mai dorit. Exact acest mecanism riscă să se activeze și aici. Pentru o parte dintre consumatori, accesul dificil nu va însemna renunțare, ci o motivație suplimentară.

Ca de obicei: atunci când există o problemă de fond, politica publică se oprește la interdicție, nu merge mai departe către soluții.

Concluzie

Constanța este pe punctul de a deveni unul dintre primele orașe mari din România fără jocuri de noroc în spații fizice. Textele de pe hârtie sună etic, însă realitatea este mai nuanțată: dependența oamenilor nu va dispărea ca prin minune prin interdicție. Nimeni nu îi ajută pe jucători să își rezolve problemele, autoritățile aleg doar să îi «mute».

Cel mai important rezultat, cu impact direct asupra bunăstării constănțenilor este faptul că sute de oameni vor rămâne fără locuri de muncă, iar economia locală va pierde sume mari de bani. Așadar, orașul nu va scăpa de păcănele, ci doar va rămâne cu aceleași probleme sociale și va adăuga și unele economice în plus.