Proiect de lege pentru organizarea alegerilor anticipate, pregătit de AEP

Proiectul de lege va fi pus în procedura de transparență săptămâna viitoare, a declarat vineri președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu. El a subliniat că un astfel de proiect trebie să parcurgă toată procedura parlamentară înainte ca președintele să se gândească la dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate.

Adrian Țuțuianu

El a motivat necesitatea introducerii noului proiect prin faptul că legea electorală actuală nu are prevederi specifice pentru un scrutin anticipat.

„Legea 208/2015 a fost gândită pentru alegeri care au loc la termen. Și ca să ne ducem doar la ultimele alegeri din anul 2024, data la care a fost organizat scrutinul a fost anunțată cu vreo 4-5 luni de zile înainte de luna decembrie. Astăzi n-am putea să punem în aplicare același mecanism, pentru că Constituția României prevede că alegerile anticipate ar trebui să aibă loc în termen de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului”, a declarat Țuțuianu într-o conferință de presă la Ploiești.

El a subliniat că declanșarea alegerilor anticipate fără intrarea în vigoare a noii legi va afecta dreptul la vot al cetățenilor.

„Dacă săptămâna viitoare, de exemplu, miercuri, s-ar ajunge la concluzia că trebuie organizate alegeri anticipate, în 90 de zile tot procesul ar trebui să fie desfășurat. Ce provocări avem? Sunt câteva care afectează dreptul fundamental de vot. Și asupra acestor provocări am atras atenția. Și de aici rezultă necesitatea modificării legislației”, a spus șeful AEP.

Românii din străinătate vor fi cei mai afectați de actuala legislație privind alegerile.

„Cetățenii care au dreptul de vot prin corespondență – trebuie să le creezi spațiul temporal în cadrul căruia să se poată înscrie pentru votul prin corespondență, să ai timp să le trimiți buletinele de vot și să le primești în timp util înapoi, ca să facă obiectul analizei în cadrul procesului electoral. Aceeași problemă se pune cu privire la votul în străinătate. Pentru că timpul e foarte scurt, Ministerul de Externe ar trebui să deschidă, dacă avem în vedere ultimele alegeri, 950 de secții de votare. Dacă nu le deschizi, s-ar putea să fie cetățeni care să spună că le-a fost încălcat dreptul fundamental la vot”, a explicat Țuțuianu.

Data desfășurării alegerilor parlamentare anticipate se stabilește cu cel puțin 75 de zile înaintea votării, iar unele termene prevăzute de lege vor fi reduse, cu excepția unor termene care sunt importante pentru a asigura deplinul exercițiu al dreptului de vot, potrivit noii legi.

„O a doua temă mare de modificare privește alegătorii care doresc să voteze în străinătate la alegerile parlamentare, care se pot înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului – trebuia să stabilim acum prin lege că nu avem reglementat un termen. Deci, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și până la data expirării la cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale. O a treia modificare, reducerea la jumătate a numărului minim al susținătorilor necesar pentru depunerea candidaturilor. Știți că e 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă”, a explicat Țuțuianu.

Președintele AEP atrage atenția asupra necesității asigurării fondurilor pentru organizarea acestor alegeri, evaluările arătând că un astfel de scrutin ar costa cu 30% mai mult față de cât au costat alegerile din anul 2024.

Potrivit Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul dacă două Parlamentul respinge doi candidați pentru funcția de premier. Decizia este la nivelul președintelui, el nefiind obligat de legea supremă să convoace anticipate. Nicușor Dan s-a declarat împotriva acestei măsuri și a afirmat, în urmă cu două zile, că „alegerile anticipate sunt rele, în primul rând, pentru cetățeni”.