Putina decenta in exprimare, daca se poate

Emil Boc rămâne premier până după alegerile de la UDMR. Preşedintele vrea să ştie şi opinia noii conduceri a UDMR în privinţa unui înlocuitor. Interesant cum apare acum această poveste, cum ne distrage atenţia de la alte probleme. Cum-necum, situaţia tulbure a ţării, derapajele parlamentarilor în exprimarea unor voturi, dosarele unora dintre ei, apropierea alegerilor din PDL, apropierea lui 2012 -astea trebuie să fie motivele pentru care preşedintelui "i s-a umplut paharul". Ori poate că sunt acele multe motive pentru care e nevoie ca presa să se agite, să transmită de la oră la oră "noutăţile din spatele uşilor închise": preşedintele îl vrea premier pe X, PDL se împotriveşte, Blaga candidează, Blaga nu mai candidează etc. Dincolo de aceste frământări, mi-a mai atras atenţia ceva. "Pentru Dumnezeu, de ce nu înţelegeţi, că nu avem un nume?" - spunea cineva care nu a vrut să confirme speculaţiile privind Isărescu sau alte nume propuse să ia locul lui Boc pe funcţia de premier. Bun, să spunem că nu avem un nume. Că Băsescu le-a cerut lor, parlamentarilor PDL, să vină cu propuneri: rămâne Boc, pleacă Boc, ar fi bun de premier X sau Y. Dar, ce treabă are rostirea numelui Celui de Sus în toată zbaterea asta pământeană? Şi nu e prima dată când, exasperaţi de întrebările jurnaliştilor, pentru a fi convingători, politicienii îl iau pe Dumnezeu în discursul lor. Ceea ce total greşit. "Pentru Dumnezeu, de ce nu pricepeţi..." - a devenit tic verbal în comunicarea pe care o are, de exemplu, Adriean Videanu cu jurnaliştii. Măi nene, dar lasă-ne, exprimă-te fără a lua în deşert numele Ălui de Sus, lasă-ne să te "judecăm" dacă spui sau nu adevărul şi fără... Şi uite cum, din revolta care mi-o provoacă exprimările lor, ajung şi eu să îi citez. Iar pe lângă această constatare se adaugă, fireşte, injuriile domniilor lor, exprimările plastice şi colorate, circul pe care îl ştiţi deja.