Radu Marinescu îl contrazice pe Bolojan: Proiectul noii Legi a integrității a fost conceput cu împreună cu ANI

Radu Marinescu, fostul ministru al Justiției, îl contrazice pe Ilie Bolojan în scandalul noii Legi a integrității. După ce premierul a afirmat că proiectul lăsat de Marinescu nu fusese pus în acord cu Agenția Națională de Integritate, fostul ministru susține că textul fusese conceput chiar împreună cu ANI și că prevederile privind publicarea declarațiilor de avere au dispărut după plecarea sa.

Radu Marinescu

„Nu este o polemică între mine și domnul prim-ministru, dar este necesară clarificarea câtorva aspecte, pentru ca publicul și telespectatorii să cunoască foarte bine ce s-a întâmplat cu această lege a integrității”, a declarat Radu Marinescu.

Marinescu îl contrazice pe Bolojan: Proiectul a fost conceput cu ANI

Ilie Bolojan afirmase că, în momentul în care Radu Marinescu și-a încheiat mandatul, la Ministerul Justiției exista un proiect de ordonanță de urgență care nu fusese pus în acord cu ANI.

Premierul a susținut că i-a cerut ulterior lui Cătălin Predoiu să armonizeze proiectul cu Agenția Națională de Integritate.

Radu Marinescu prezintă însă o versiune diferită. El susține că draftul fusese redactat încă de la început împreună cu ANI, instituția responsabilă de aplicarea legislației privind integritatea.

„La plecarea din minister — este corect ce a spus domnul prim-ministru — exista deja un draft al unei OUG. Această formulă a fost gândită împreună cu ANI, pentru a rezolva cât mai repede acest jalon, care trebuia să fie închis cel târziu până la momentul depunerii cererii de plată”, a declarat fostul ministru în direct, la România Tv, la scurt timp după conferința de presă susținută de Ilie Bolojan.

Marinescu spune că implicarea ANI nu s-a limitat la formularea unor observații asupra proiectului, deoarece Agenția este titularul jalonului din PNRR.

„Nu se poate spune că un draft de act normativ nu era conceput împreună cu ANI, pentru că nu este vorba despre faptul că anumite articole fac trimitere la ANI, ci, pe acest jalon, ANI este titularul jalonului respectiv.”

„De ce publicarea declarațiilor nu mai apare în proiect?”

Fostul ministru afirmă că o mare parte din proiectul redactat în mandatul său se regăsește, „cuvânt cu cuvânt”, în forma pregătită după plecarea sa.

Marinescu susține că, după demiterea Guvernului, soluțiile pregătite prin ordonanță de urgență și printr-un proiect separat privind publicitatea declarațiilor au fost reunite într-o singură inițiativă legislativă.

Acesta ridică însă problema eliminării prevederilor care permiteau publicului să consulte informațiile despre averile și interesele demnitarilor.

„Cum se explică faptul că, în acel proiect pe care l-a amintit domnul prim-ministru, conturat la Ministerul Justiției după plecarea mea de către domnul ministru Predoiu, în conținutul acelui proiect se regăsesc exact dispozițiile din ordonanța de urgență pe care am lăsat-o în draft înainte ca eu să plec din Ministerul Justiției?”, a întrebat Marinescu.

Fostul ministru spune că proiectul inițial elaborat după plecarea sa conținea în continuare soluția privind publicarea declarațiilor: „De ce acele prevederi care, la momentul în care eu am plecat din minister, se refereau la publicitatea declarațiilor de avere și de interese, publicitate care, sigur, a rămas și în proiectul ulterior generat de minister, nu se mai regăsesc acum în proiectul depus la Parlament? Care este explicația pentru acest lucru?”

Ce soluție pregătise Ministerul Justiției după decizia CCR

Decizia CCR nr. 297 din 2025 a declarat neconstituționale prevederile care obligau instituțiile și ANI să publice online declarațiile de avere și de interese. Curtea a criticat și includerea unor informații despre soți și copii, din perspectiva protejării vieții private și a datelor personale. Vezi aici decizia CCR.

Radu Marinescu susține că, la câteva zile după pronunțarea hotărârii, Ministerul Justiției și ANI au început să lucreze la o formulă prin care o parte dintre informații să poată rămâne publică fără încălcarea deciziei Curții.

„La patru sau cinci zile după apariția deciziei, Ministerul Justiției, sub conducerea mea, i-a convocat pe cei de la ANI și am început să lucrăm la un proiect care să permită publicitatea, dar care să respecte decizia Curții Constituționale”, a explicat fostul ministru Radu Marinescu.

Soluția presupunea ca, în momentul depunerii declarațiilor de avere și de interese, sistemul ANI să genereze automat un document separat, din care să fie eliminate informațiile protejate.

„Când se depun declarațiile de avere și de interese, se generează automat, pe site-ul ANI, o declarație pe care noi am intitulat-o «declarație de interese financiare», care preia din conținutul declarațiilor de avere și de interese numai acele elemente care pot fi totuși publicate cu respectarea deciziei CCR. Și, în felul acesta, și publicul poate lua cunoștință”, a declarat Marinescu.

În interpretarea sa, CCR nu a interzis orice formă de publicitate, ci a eliminat mecanismul anterior, care permitea publicarea unor informații considerate excesive din perspectiva vieții private.

Proiectul ajuns în Parlament prevede confidențialitatea declarațiilor

Forma proiectului trimisă în Parlament de Cătălin Predoiu prevede că obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese „nu atrage publicitatea acestora”.

Documentele ar urma să fie păstrate în evidența ANI, cu asigurarea confidențialității, timp de șapte ani, fără a fi făcute publice.

Aceasta este diferența pe care Radu Marinescu o invocă atunci când întreabă cine și în ce etapă a eliminat din proiect soluția tehnică pregătită în mandatul său.

Guvernul promite acum să reintroducă publicarea declarațiilor

Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va susține în Parlament modificarea proiectului, astfel încât declarațiile de avere să fie publicate obligatoriu pe site-urile instituțiilor.

„Guvernul va susține în Parlament, în comisiile de specialitate în care se va discuta acest proiect, prin secretarii de stat, prin Ministerul Justiției, ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate în mod obligatoriu pe site-ul instituției”, a declarat premierul.

Rămâne însă fără un răspuns public întrebarea ridicată de Radu Marinescu: dacă soluția privind transparența exista în proiectele pregătite anterior, cine a eliminat-o din forma trimisă Parlamentului și de ce Guvernul trebuie să o reintroducă acum prin amendamente, scrie stiripesurse.ro.