Revolta lui Cristian Mungiu: „După aproape 20 de ani de la primul Palme d'Or ne aflăm în aceeaşi situaţie“ Video

Caravana cinematografică, ca mod de distribuţie organizată acum aproape 20 de ani pentru „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, „nu a fost un semnal de alarmă, ci a devenit norma pentru distribuţia de film autohton în România”, a declarat Cristian Mungiu, luni, într-o conferinţă de presă, relatează news.ro.

El a vorbit despre faptul că, după două decenii de la cel mai important premiu din cinematografie, ne aflăm în aceeaşi situaţie, „de a nu fi capabili să prezentăm acest film („Fjord”, n.r) în săli de cinematograf, pentru că multe oraşe nu au sală de cinema”.

Un scurtmetraj de 15 minute, realizat după câştigarea primului Palme d'Or, a fost prezentat, luni, jurnaliştilor prezenţi la Cinema Studio, sala UCIN. Filmul surprinde problemele din cinematografie, aşa cum erau în urmă cu 19 ani. Nici astăzi, al doilea film care câştigă Palme d'Or la Cannes, "Fjord", nu beneficiază de o sală dedicată premierelor, filmelor de artă, cinema-ului de autor.

„Acum 19 ani, după cel dintâi Palme d'Or, am făcut o conferinţă de presă în care am evocat problemele cinematografiei româneşti. Atunci, în lipsa sălilor de cinematograf, am organizat o caravană prin toată România pentru a distribui primul Palme d'Or românesc, "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" - o modalitate de distribuţie care trebuia să fie un exemplu cu titlu de excepţie şi să îndemne autorităţile să schimbe ceva - însă, din păcate, caravana a devenit nu semnalul de alarmă pentru schimbare, ci norma pentru distribuţia de film autohton în România", afirmă Cristian Mungiu, într-o conferinţă de presă, luni, care a avut loc la Cinema Studio, închis de 8 ani.

Cele cinci premii primite de „Fjord“ la Cannes 2026

„Avem acum şansa nesperată de a avea un al doilea Palme d'Or pentru cinematografia română însă, din păcate, prea puţine s-au schimbat faţă de acum 20 de ani. Cinematografia din România nu primeşte bani de la bugetul de stat. Există un fond cinematografic alimentat prin lege din diferite surse care au legătură cu exploatarea cinematografică şi cu folosirea de conţinut audiovizual. E de datoria mea să semnalez acum probleme din industrie pe care le-aş dori rezolvate, nu în folosul meu, ci al breslei care a dat multe motive de mândrie României în ultimii 20/ 25 de ani", a subliniat regizorul.

Cristian Mungiu trage din nou semnale de alarmă în privinţa situaţiei din cinematografie şi face o radiografie dură a situaţiei actuale.

Fondul cinematografic al României este subfinanţat

Fondul cinematografic al României este sub-finanţat pentru că unele din fondurile prevăzute în lege nu sunt încasate. Este absolut necesară virarea conform legii, către Fondul Cinematografic, a taxei pe jocurile de noroc. Această prevedere există în lege din 2020, însă banii nu au fost viraţi niciodată. Datoria acumulată până în acest moment este de cel puţin 130 de milioane de euro. Aplicarea acestei legi nu necesită vreo alocare de la buget sau modificare legislativă, ci doar un ordin al Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Culturii.

Fondul Cinematografic este alimentat dintr-o taxă pe publicitatea TV, însă CNC nu are mijloacele de a-i obliga pe cei care au datoria să vireze aceşti bani să o şi facă pentru întregul volum de publicitate contractat, fapt care reiese la sfârşitul fiecărui an, când se anunţă cifra globală de publicitate contractată anual. Este foarte important ca o instituţie a statului cu mai mare putere să determine plata corectă a acestei contribuţii.

Un alt lucru important, spune Cristian Mungiu, este necesară includerea pe lista surselor care alimentează fondul cinematografic a publicităţii digitale (Meta, Google, Tik-Tok) şi a investiţiei directe prin VoD.

Toate aceste lucruri sunt importante pentru că Centrul Naţional al Cinematografiei se ocupă şi de Arhiva Naţională de Film.

Un fond cinematografic mai mare este absolut necesar atât pentru Arhiva Naţională de Film, care în acest moment nu are resursele necesare pentru a restaura şi păstra în bune condiţii filmele pe care le are în păstrare, cât şi pentru partea de prestări de servicii cinematografice care rămâne subfinanţată.

Legea drepturilor de autor

În ceea ce priveşte Legea drepturilor de autor, aceasta trebuie completată astfel încât pentru operele comunicate public prin intermediul serviciilor de acces la internet, autorilor să le fie plătită o remuneraţie echitabilă de către furnizorii de servicii.

„Este vitală pentru cineaşti construirea/ amenajarea unui cultiplex/ complex cultural cu mai multe săli de cinematograf şi spaţii pentru alte activităţi conexe care să găzduiască festivalurile de film şi premierele de film de artă în Bucureşti. Nu e ceva ce inventăm noi, e ceva ce există în majoritatea capitalelor europene“, spune regizorul.

Singura sală din Bucureşti care poate găzdui o premieră

Ar fi utilă trecerea Sălii Palatului, singura care poate găzdui în Bucureşti premiere de film pentru o mie de spectatori, în coordonarea Ministerului Culturii sau a CNC, astfel încât acolo să se poată organiza premiere de film românesc - până la construirea sau repararea unei alte săli de premieră. În acest moment, trebuie plătiţi către RAPPS circa 20.000 de euro pentru organizarea unei premiere la Sala Palatului, într-o sală neechipată pentru proiecţie cinematografică, în condiţiile în care tot sprijinul pe care CNC îl poate aloca pentru toată distribuţia este de 40.000 lei.

„Nu ştiu cât este tariful astăzi, undeva între 8.000-12.000 de euro ne cere şi am plătit de fiecare dată când am organizat şi eu şi toţi ceilalţi care au organizat premiere acolo, suntem trataţi ca orice alt client. Chiar dacă venim dintr-o industrie a statului care este subfinanţată şi care nu are bugetul necesar pentru promovare, nu ni se face nicio favoare. Înţeleg acest mod de a face business fără să-ţi pese de nimic, dacă aceşti bani, de exemplu, s-ar întoarce pe altă parte, către Centrul Naţional al Cinematografiei sau către Ministerul Culturii şi cumva ar fi redistribuiţi pentru sprijinirea unor proiecte culturale sau a distribuţiei de film inclusiv, atunci sigur că am înţelege să plătim o taxă. Sunt două aspecte acolo care sunt scandaloase: Unul, mi se pare că cuantul taxei pentru film românesc este enorm, şi al doilea, faptul că nu se face un efort minimal deşi se cer banii ăştia pentru ca acea sală să fie echipată pentru proiecţie cinematografică. Te duci să faci o proiecţie de film, să faci o premieră, dar primeşti dreptul să intri într-o sală care nu are proiector, înţelegeţi? Restul costului, până la suma de care v-am zis eu, constă în faptul că trebuie să închiriezi aparate de proiecţie, să te ocupi de absolut tot. Boxe şi asta face de fiecare dată. Mergem cu sarsanaua în spate şi, în aceste condiţii de improvizaţie dăm şi acea sumă şi fiecare proiecţie pe care aţi dus-o acolo a trebuit să achite un cost pe acest fel. Iarăşi mi se pare că e un lucru care ţine de guvern, care poate fi reglementat foarte simplu, doar prin nişte măsuri la nivelul guvernului, voinţă să existe. Dar ştiţi că de regulă e foarte greu să extragi orice fel de bun din administrarea RAPPS-ului deşi nu are atribuţii culturale”, a explicat Mungiu.

Este necesară accesarea unei linii de finanţare naţionale sau europene pentru dotarea cinematografelor şi caselor de cultură care aparţin autorităţilor cu echipamente de proiecţie cinematografică pentru creşterea reţelei de distribuţie. Ştiţi că pe vremuri un film era distribuit în circa 600 de locaţii din România, iar astăzi sunt mai puţin de 100. Sunt zeci de oraşe în această ţară unde nu există niciun cinematograf.

Reglementarea concursurilor de finanţare organizate de către MC într-un sens transparent, meritocratic şi predictibil, este o altă solicitare.

Cineastul propune exceptarea poziţiei de ministru al Culturii de la rotativa guvernamentală pentru implementarea unor programe care să aibă la bază o viziune şi o strategie culturală pe termen lung.

Video:

Despre exploatarea în România a filmului „Fjord“

În acest moment nu ştim cu precizie cînd va putea fi organizată premiera în România a filmului "Fjord". Depinde de identificarea unei săli potrivite pentru premieră, de programul actorilor principali, căci ne dorim ca Sebastian Stan şi Renate Reinsve să fie prezenţi la premieră, de programul sălilor de cinema şi de data lansării filmului în Statele Unite.
Cel mai probabil premiera va fi cândva între lunile octombrie şi ianuarie.
Pentru că mai este mult până atunci, pentru că din august filmul va începe să aibă premiere în alte ţări din Europa şi pentru că a existat multă emoţie în România generată de acest al doilea Palme d'Or, am vorbit cu sălile de cinematograf şi am obţinut înţelegerea lor pentru organizarea unei avanpremiere cu "Fjord" sub forma unei singure proiecţii în toate sălile disponibile din România, din respect pentru publicul de acasă.

"Fjord" va avea proiecţie unică în 13 iunie, de la ora 19.00, în 90 de cinematografe din ţară.

Premiera filmului este incertă.

„În acest moment nu ştim cu precizie când va putea fi organizată premiera în România a filmului Fjord. Depinde de identificarea unei săli potrivite pentru premieră, de programul actorilor principali, căci ne dorim ca Sebastian Stan şi Renate Reinsve să fie prezenţi la premieră, de programul sălilor de cinema şi de data lansării filmului în Statele Unite. Cel mai probabil premiera va fi cândva între lunile octombrie şi ianuarie. Pentru că mai este mult până atunci, pentru că din august filmul va începe să aibă premiere în alte ţări din Europa şi pentru că a existat multă emoţie în România generată de acest al doilea Palme d'Or, am vorbit cu sălile de cinematograf şi am obţinut înţelegerea lor pentru organizarea unei avanpremiere cu Fjord sub forma unei singure proiecţii în toate sălile disponibile din România, din respect pentru publicul de acasă", a declarat Cristian Mungiu.

Cristian Mungiu, despre lipsa de investiţii în cultură

Viaţa filmului ar trebui să înceapă din momentul în care este gata, a declarat Cristian Mungiu, care vorbeşte despre „improvizaţii la nivel de exploatare şi distribuţie” în cinematografie. „Or, atunci când se termină filmul s-au terminat şi banii. Nu există bani nici în bugetul de producţie al filmului, nici după, pentru a promova acest film. Se produc nişte filme, dar ele au un impact minimal, pentru că nu există locuri de exploatare, nu există bugete de distribuţie. În privinţa rezultatelor externe, da, s-au obţinut foarte multe lucruri. Şi eu nu pot să susţin astăzi, în condiţiile bugetului din România şi a situaţiei generale, că cultura şi, mai puţin, cinematografia pot să devină prioritatea de stat. Dar un fel de echilibru de bun simţ ar fi, nu ştiu, justificat”. El militează pentru investiţia în oameni, în educaţie.

„Trebuie să ne gândim, totuşi, de fiecare dată când împărţim bugetele alea, că singurul buget al unui minister al Culturii în Europa, care începe nu cu un 0, ci cu doi de 0 este în România. Bugetul Ministerului Culturii este 0,0 ceva. Ştiu că e austeritate şi nu e vorba de momentul de acum. Acum trebuie să reparăm nişte lucruri care s-au acumulat în ani de zile. Dar un fel de strategie pe termen lung... Revin la exemplu Timişoara, unde s-au deschis cinematografe. Este un oraş din această ţară. Şi s-a putut. Deci, în momentul în care există voinţă, e posibil”, a explicat regizorul.

Regizorul filmului „Fjord” militează pentru investiţii în oameni, în educaţie, ceea ce asigură un viitor mai bun României.

„Ne uităm la cum arată aceste cultiplexuri de la Budapesta sau la Varşovia, nu ne comparăm cu Parisul şi cu Londra. S-a putut investi în cultură atunci când s-a considerat că e ceva ce aduce beneficii de termen lung. Întotdeauna, ce scuze, dar coroporez această lipsă de investiţie în cultură şi în educaţie cu procentul nostru de analfabeti funcţionali. Să nu judecăm neapărat investiţiile în termen de kilometri de autostrade. E bine să investim şi în oameni. E bine să investim în spiritul critic al celor din jurul nostru, pentru că oamenii ăştia are decis şi nouă soarta. Şi atunci, nu ştiu, doresc să ajungem la acel echilibru în care cineva să înţeleagă că aceste investiţii sunt utile şi pentru sală, în general, pentru că o populaţie mai educată şi o populaţie cu spirit critic mai dezvoltat va fi capabilă să ducă ţara asta mai înainte şi să nu rămânem cu ideile noastre retrograde”, este de părere Cristian Mungiu.

Succesul pentru Oscar

Cristian Mungiu speră să aibă sprijin pentru promovarea filmului „Fjord” la premiile Oscar din partea mediului privat.

„Ministerul Culturii, să zicem, a încercat să facă, cum se zice, ce ţine de el. Daţi-mi voie să citez în acest moment replica mea favorită dintr-un film românesc, care e din filmul lui Corneliu Porumboiu: „Am făcut şi noi revoluţie cum am putut”. Acum, Ministerul Culturii a făcut ce a putut, nu a făcut probleme. Eu sper să am sprijin din România dinspre mediul privat care e întotdeauna mai activ, nu e supus aceloraşi regulamentări. A fost alături de mine în această prezenţă la Cannes, a fost alături de mine în producţia filmului, a fost un film foarte scump şi am luat mulţi parteneri. Sper că acest sector din România şi totodată sper că unii dintre românii din străinătate, pe care i-am cunoscut şi care s-au oferit în urma acestui succes să ne sprijine, să fie capabili să ne ajute să sprijinim şi noi în România cu o fracţie acest buget.

Pe de altă parte, „eu am pregătit într-un fel acest moment. Ca să poţi să ai o şansă în această campanie în Statele Unite pentru un Oscar este ca o campanie electorală, de marketing. Anul trecut, am fost desemnaţi să reprezentăm România la Oscar, cu Jaful Secolului. Toată lumea ne-au urat să luăm Oscar-ul şi am zis de atunci, ca să ştim despre ce vorbim, că nu avem nicio şansă. Nu e vorba de cum e filmul. Filmul trebuie să aibă cel mai grozav start, cel mai tare distribuitor şi un buget minimal, undeva între 5 şi 10 milioane de euro. Asta nu înseamnă vreo clipă că aştept să găsesc acest buget în România. Filmul are un stat bun, e însoţit de nişte staruri care se pot implica în campanie şi avem în spate cel mai puternic distribuitor pentru genul ăsta de film. Deci, avem premisele necesare. Doar că ar fi potrivit ca să nu lăsăm toată această dificultate de promovare doar pe umerii distribuitorului, să încercăm şi noi să contribuim, dacă ne pasă”, este dorinţa lui Cristian Mungiu.

El spune că „această solidaritate” să genereze o promovare cât mai bună, pentru şanse de nominalizare la cât mai multe categorii la Premiile Academiei Americane de Film.

Filmul va reprezenta România, nu Norvegia, al Oscar. „Este un film preponderent românesc”.

„Noi beneficiem acum de o reglementare de ultim moment, făcută de Academia Americană de Film, care a decis acum o lună, o lună şi jumătate, în mod excepţional, să ia această decizie ca filmele care câştigă unul dintre cele mai mari festivaluri de nume, adică Cannes, Berlin, Veneţia, Sundance sau Busan din Asia, să fie candidate la premii elicibile şi candidate la premiile Oscar fără ca să mai fie nevoie de nominalizare a ţării respective. Noi suntem nominalizaţi în acest moment, fără ca să fie nevoie ca România să confirme. Dar pe cât de multă implicare a avut Novegea în acest film, „Fjord este, în final, un film preponderent românesc, pentru că naţionalitatea filmului este legată nu de locul din care au venit cei mai mulţi bani, ci de naţionalitatea scenaristului şi regizorului”, a explicat Mungiu.

Turneul de promovare al filmului va fi un turneu de promovare a României. Cristian Mungiu va face cunoscută povestea filmului „Fjord” în lume, din luna august 2026 până în martie 2027.

„Statistic, dacă veţi căuta pe Google, în ultimii 25 de ani, o să vedeţi că cele mai multe ştiri de prima pagină şi ştiri bune despre România vin dintre cultură şi dinspre cinema în mod special. Cred foarte mult că efortul meu de reprezentare e mult mai eficace decât cel formal, de la nivelul misterului de Externe sau al acestor structuri culturale care ne reprezintă în străinătate şi care fac ce pot, după buget, dar această promovare de la om la om, pe baza unor evenimente, care vine în mod natural în acel spaţiu, e mult mai eficientă. Eu încerc, de exemplu, să nu îmi prezint filmul, când merg în străinătate, în aceste mici festivaluri centrate pe film românesc pentru comunităţile româneşti. Prezint şi acolo, bineînţeles. Marea noastră reuşită este când reuşim să intrăm pe poarta mare a distribuţiei şi să arătăm acest film în reţelele de distribuţie. Şi marea mea mândrie legată de filmele pe care le-am făcut este că fiecare dintre ele este cumpărat şi distribuit, aşa cum este cazul acum, în mai bine de 100 de teritorii”, a mărturisit Cristian Mungiu.

„Îmi doresc ca cei care văd filmul să îşi pună un pic la îndoială convingerile ferme pe care le au. Trăim cu toţii cu nişte convingeri ferme, dar pasul către dialog este să ai voinţa din când în când să-l asculti şi pe celălalt, să nu mai fii aşa de sigur că ştii tu adevărul, că asta nu termină niciun dialog în societate. Şi cred că avem nevoie, mai ales că resimţim cu toţii un fel de stres social. Găsesc un limbaj foarte agresiv în Bucureşti. Este o societate extrem de polarizată”, a mai spus regizorul.

„Fjord” va avea proiecţie unică în 13 iunie, de la ora 19.00, în 90 de cinematografe din ţară, citează stiripesurse.ro.