România rămâne fără motorină? Dumitru Chisăliță: Principalul pericol imediat nu este lipsa combustibilului, ci panica populației.
România rămâne fără motorină? Dumitru Chisăliță: Principalul pericol imediat nu este lipsa combustibilului, ci panica populației.
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestRomânia se confruntă cu riscuri reale privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere pe termen mediu, însă nu există date care să susțină scenariul potrivit căruia țara ar urma să rămână fără motorină în două săptămâni. Avertismentul vine de la președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, care susține că principalul pericol imediat nu este lipsa combustibilului, ci panica populației.
Analiza publicată marți vine la o zi după ce ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că România se confruntă cu un risc real de aprovizionare pe piața carburanților și a susținut reducerea temporară a accizei la motorină.
Dumitru Chisăliță: Nu există fundament pentru scenariul dispariției motorinei
Președintele AEI atrage atenția că există riscuri generate de contextul geopolitic, însă acestea nu trebuie confundate cu o penurie iminentă.
„În ultimele zile, în spaţiul public s-a răspândit informaţia că România ar putea rămâne fără carburanţi, iar preţul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru. Datele disponibile nu susţin existenţa unei penurii fizice naţionale în perioada următoare şi nici a unei evoluţii atât de rapide a preţului”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Expertul enumeră riscurile existente, precum blocajele geopolitice, întreruperea livrărilor de țiței kazah, dificultățile din Marea Neagră sau tensiunile din Hormuz și Bab al-Mandab, însă subliniază că acestea nu înseamnă dispariția motorinei în următoarele zile.
„România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmaţia că în două săptămâni ţara va rămâne inevitabil fără motorină. În 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea ţiţeiului kazah, ci panica populaţiei”, susține președintele AEI.
Panica poate crea o criză chiar dacă există combustibil
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, adevăratul risc imediat este cumpărarea excesivă de combustibil.
„Dacă românii iau cu asalt benzinăriile pentru a-şi umple simultan rezervoarele şi recipientele, consumul obişnuit al mai multor zile se poate concentra în 24-48 de ore. Într-un asemenea caz, unele staţii pot rămâne temporar fără motorină, nu pentru că România nu mai are combustibil, ci pentru că logistica de distribuţie nu poate alimenta instantaneu toate benzinăriile”, se arată în analiza AEI.
România consumă mai puțin decât volumele care intră în piață
Analiza AEI arată că România consumă, în medie, aproximativ 422.500 de tone de carburanți pe lună, echivalentul a circa 14.100 de tone pe zi sau între 16,8 și 17 milioane de litri zilnic.
În aceeași perioadă analizată, fluxurile de aprovizionare au fost mai mari decât consumul intern.
„Fluxurile de aprovizionare care au intrat în balanţă au fost, în aceeaşi perioadă, de aproximativ 20.500 tone/zi. Aşadar, în condiţii normale, România a gestionat volume zilnice mai mari decât consumul său intern, diferenţa fiind reprezentată în principal de exporturi şi tranzit. Acest lucru nu înseamnă că fiecare tonă poate fi imediat reţinută în România, dar arată că există spaţiu de adaptare a fluxurilor înainte de a se ajunge la o penurie naţională”, explică Dumitru Chisăliță
Ce s-ar întâmpla dacă s-ar opri complet livrările de țiței din Kazahstan
Expertul admite că oprirea totală și de lungă durată a importurilor de țiței kazah ar reprezenta un șoc important pentru rafinăriile românești.
Cu toate acestea, România produce și țiței intern, iar rafinarea nu s-ar opri instantaneu. Potrivit studiului AEI „Stocuri pentru 90 de zile care nu înseamnă 90 de zile la pompă”, stocurile strategice, producția internă, importurile alternative și adaptarea fluxurilor ar putea acoperi o parte importantă a deficitului.
Motorina la 11 lei? „Panica singură nu justifică economic o creștere durabilă”
În opinia lui Dumitru Chisăliță, o creștere generalizată a prețului motorinei până la 11 lei pe litru nu este justificată de datele actuale.
„Panica singură nu justifică economic o creştere durabilă, la nivel naţional, de la aproximativ 9,9 la 11 lei/litru. Poate produce însă epuizări temporare ale sortimentelor ieftine, orientarea clienţilor către motorina premium, deja mai scumpă, diferenţe locale foarte mari între staţii, preţuri excepţionale la unele staţii independente sau în franciză, majorarea temporară a costurilor logistice, accelerarea ajustării preţurilor dacă distribuitorii anticipează costuri mai mari de reaprovizionare”, consideră Dumitru Chisăliță.
Expertul admite însă că, într-un episod de panică, pot apărea temporar prețuri mai mari în anumite benzinării.
„Într-un episod de panică, preţuri punctuale de 10,70-11,20 lei/litru sunt posibile la anumite staţii, în special pentru motorina premium. Dar aceasta nu ar demonstra că preţul de echilibru al motorinei standard din România a ajuns la 11 lei/litru”, precizează președintele AEI.
Chisăliță cere transparență și avertizează asupra mesajelor alarmiste
Președintele AEI consideră că autoritățile trebuie să publice zilnic informații verificabile privind stocurile comerciale și de urgență, producția rafinăriilor, importurile contractate, sosirile programate și situația depozitelor și benzinăriilor.
„Trebuie să se evite titlurile de tipul «România rămâne fără motorină în două săptămâni», «România în pericol să se confrunte cu penurie», chiar dacă sunt venite din gura unor oficialităţi, deoarece nu sunt susţinute printr-o balanţă fizică”, atrage atenția Dumitru Chisăliță.
„A informa despre riscuri este necesar. A transforma un scenariu extrem într-o certitudine poate crea chiar criza despre care se pretinde că avertizează. Nu există, pe baza datelor prezentate, dovada că «cineva doreşte» în mod deliberat apariţia panicii. Există însă suficiente motive pentru ca autorităţile competente să verifice dacă răspândirea mesajelor alarmiste este spontană, speculativă sau coordonată”, mai spune acesta.
Reacția vine după avertismentul ministrului Finanțelor
Poziția lui Dumitru Chisăliță apare la o zi după declarațiile ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, care a afirmat că problema nu mai este doar prețul carburanților, ci și disponibilitatea produselor petroliere.
Nazare a susținut că România este vulnerabilă deoarece o parte importantă din necesarul de motorină provine din importuri și a anunțat că Ministerul Finanțelor susține un mecanism de acciză dinamică, care ar permite reducerea accizei între 5% și 25%, în funcție de evoluția pieței.
„România nu se mai confruntă doar cu o criză a preţului, ci cu un risc real de criză de aprovizionare. Ministerul Finanţelor susţine o abordare responsabilă a intervenţiei. Problema pe piaţa carburanţilor azi nu mai este doar cât costă combustibilul, ci dacă există suficient produs disponibil. Piaţa europeană se confruntă cu un deficit de motorină şi alte produse petroliere, stocurile sunt astăzi în scădere, iar competiţia pentru volumele disponibile este una fără precedent”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook, potrivit știripesurse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
13.5° Constanța 

.jpg_t.jpg)














