România trebuie să plătească PREJUDICII unui constănţean CONDAMNAT la închisoare pe NEDREPT

Statul Român, obligat să-i plătească prejudicii unui constănţean, după ce a fost condamnat definitiv la peste 3 ani, pentru înşelăciune şi uz de fals, deşi nu existau probe împotriva lui. Decizia survine după ce instanţa de judecată a redeschis dosarul penal, la cererea condamnatului, cauza în cadrul căreia s-a pronunţat definitiv, achitându-l, desfiinţând,a stfel, mandatul de executarea pedepsei. Exemplul a fost urmat de colegul său din dosar, şi el condamnat la peste 3 ani cu executare, pentru aceeaşi faptă.

Un constănţean va primi 25.000 lei despăgubiri de la statul român, pentru că a fost condamnat fără probe, într-un dosar în care a fost acuzat de înşelăciune şi fals în înscrisuri. L. Stan, după condamnare, a cerut redeschidarea dosarului penal şi a susținut în faţa magistraţilor constănţeni că a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, nevionovat fiind, pentru o infracţiune pe care ar fi săvârşit-o în anul 2009. Nu a apucat să facă nicio zi de închisoare, întrucât se afla la muncă în Italia, însă a aflat de la rude că este căutat pentru a executa pedeapsa.

Condamnat pentru că ar fi încheiat un contract în numele Consiliului Judeţean

Prin rechizitoriul nr. 1596/P/2009 din data de 3 decembrie 2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Asta, după ce administratorul unei societăţii, SC A-Z ideea Construct SRL, Marius Burcea, a susținut că a fost indus în eroare de către L. Stan şi M. Adam cu prilejul încheierii, în 2009, a unui contract ce avea ca părți contractante Consiliul Județean Constanţa, în calitate de cumpărător și societatea în cauză, în calitate de vânzător, ocazie cu care i s-a produs o pagubă evaluată la suma de 90.000 de Euro. Potrivit declarației administratorului, declaraţie care a stat la baza condamnării, alături de alte documente prezentate la dosar de procurori, i-a cunoscut pe cei doi prin intermediul altei persoane care i-a confirmat că Marius. A. lucrează în cadrul Consiliului Județean Constanţa. Aceste persoane i-au relatat că se va organiza o licitație pentru achiziția de scule și unelte electrice, sens în care i s-a propus să participe prin transmiterea unei oferte. Contractul a fost semnat prin corespondență, în urma negocierilor purtate de administratorul de administrator cu Liviu S. într-o cafenea din municipiul Constanţa. După semnarea contractului şi predarea mărfii, cei doi ar fi dispărut din peisaj, partea vătămată aflând că a fost păcălit atunci când a mers la CJC pentru lămuriri.

Prin sentința penală nr. 99 din data de 09 februarie 2016, pronunțată de Judecătoria Constanţa s-a dispus condamnarea celor doi la pedeapsa de 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare.

Magistraţii au redeschis dosarul. A fost achitat!

În momentul pronunţării instanţei, Liviu S. se afla în Italia, unde locuia împreună cu soţia. Nu a ştiut de existenţa dosarului penal, a aflat abia după pronunţarea instanţei, atunci când l-au sunat rudele să-l anunţe că este căutat de poliţie pentru executarea unei pedepse. Acesta a demarat procedurile privind redeschiderea dosarului penal, iar în 2016 s-a dispus redeschiderea cauzei în raport cu cererea pe care a formulat-o. După rejudecare, prin sentin ța penală nr. 533 din data de 10 aprilie 2017 a Judec ătoriei Constanța, constănţeanul a fost achitat, deoarece nu există probe că a săvârșit infracțiunile. Aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul celuilalt inculpat, Marius A. În aprilie 2017, Curtea de Apel a respins recursul procurorilor, menţinând decizia de fond.

Drept urmare, s-a decis să dea Statul Român în instanţă, pentru repararea prejudiciului produs de eroarea judiciară. Acesta a relatat magistraţilor în acţiunea depusă la Tribunalul Constanţa în octombrie 2018, că prin decizia de condamnare i-a fost prejudiciată imaginea, a suferit psihic cu gândul că va face închisoare, pierzându-şi chiar şi locul de muncă. Decizia de condamnare a mai condus, spune el, şi la tensiuni în cadrul familiei. Liviu S. a apreciat că toate aceste condiții sunt îndeplinite în cazul său, astfel că are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul material și moral cauzat prin eroarea judiciară. El a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige statul la plata sumei de 59.983 lei, reprezentând repararea pagubei materiale și morale cauzate prin eroare judiciară, dintre care suma de 9.983 lei reprezentând despăgubiri materiale, iar suma de 50.000 lei, reprezentând despăgubiri morale, sume actualizate cu indicele de inflație.

Statul român, prin apărători, a subliniat în instanţă că reclamantul nu a executat nicio zi din cei 3 ani și 4 luni ai pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnat, că se afla în Italia la momentul la care a aflat despre existența sentinței penale de condamnare și a formulat cererea de redeschidere a procesului penal mai înainte ca autoritățile române să pună în executare mandatul de executare a pedepsei, fapt pentru care nu are motive să ceară daune. Însă, instanța a apreciat că pedeapsa închisorii cu executare, prin care se îngrădește unul dintre cele mai importante atribute ale personalității umane, respectiv dreptul la libertate, poate fi considerată prin ea însăși ca fiind aptă să cauzeze vătămări importante valorilor morale ale persoanei ce a suferit o asemenea condamnare. Din analiza probelor administrate, instanța a reținut că reclamantului i-a fost cauzată în mod cert o suferință determinată de condamnarea sa la închisoare, cu atât mai puternic fiind sentimentul încercat cu cât nu a avut cunoștință despre existența dosarului penal în care avea calitatea de inculpat și nu a aflat întâmplător despre hotărârea de condamnare, ci la momentul la care autoritățile române efectuau demersuri pentru încarcerarea sa, fiind căutat la domiciliul socrilor săi. Pe 17 aprilie a.c., Tribunalul s-a pronunţat în favoarea sa, în sensul că i-a fost admisă cererea, însă doar în parte. Magistraţii au dispus achitarea sumelor de 15.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale şi 9.983 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. Decizia nu este definitivă, iar până la acest moment, nu a fost atacată.

Mirela PASCAL