Școlile constănțene: tot mai mulți elevi nu mai vor la cursuri pentru că sunt AGRESAȚI de colegi!

Bullying-ul a devenit un termen foarte des utilizat în sistemul educațional românesc, și, mai ales, o practică tot mai frecventă, dar mascată, printre elevii Constanței.

Nu se vede, depistarea lui e dificilă, atât de către părinți, cât și de către profesori, dar lasă urme și traume adânci și greu de vindecat în rândurile elevilor, care ascund faptul că sunt victime ale acestei agresiuni de teama de a nu fi ridiculizați sau considerați slabi.

Un psiholog constănțean a relatat, pentru Replica, că tot mai mulți părinți se prezintă la ședințe de psihoterapie cu copii care nu mai au interes pentru mersul la școală din cauza agresiunilor la care sunt supuși de către unii dintre colegii de clasă. Acesta ne spune care sunt efectele pe care această practică din rândurile elevilor le are pe termen lung. Conform psihologului, bullying-ul expune copiii într-un mod dureros la felul cum sunt văzuți și analizați de către ceilalți. În plus, acesta le perturbă copiilor simțul securității, făcându-i să se simtă nesiguri pe lumea care îi înconjoară. Aceștia pot dezvolta afecțiuni psihice, așa cum este anxietatea anticipatorie, care îi face pe copii să evite factorul stresant, în speță mersul la ore, care creează un cerc vicios, implicând pierderea interesului pentru activitățile școlare și performanțe intelectuale scăzute, fără un motiv aparent.

“Violența în școli are impact nu doar asupra sănătății fizice și mentale, dar are efecte adverse și din punct de vedere educațional, încălcând dreptul copiilor și al adolescenților la învățământ de calitate”, a adăugat psihologul.

O mămică care a simțit și analizat, prin intermediul fiului ei, victimă a bullying-ului, care sunt efectele acestuia asupra psihicului unui copil, a povestit, pentru Replica, coșmarul prin care a trecut.

“Robert a fost mereu centrul de energie și de bunădispoziție al întregii noastre familii. Când au început să se înmulțească zilele în care se întorcea abătut de la școală, ne-am dat seama, cu toții, că ceva nu era în regulă. Foarte greu am aflat ce se întâmpla, făcând pe detectivii atât printre colegii lui, cât și printre părinți. Am aflat că era insultat de un coleg, cu note mai proaste, pe seama greutății, care e puțin mai ridicată”, a declarat mămica elevului de 12 ani, vizibil afectată.

Întrebați dacă știu să recunoască semnele atunci când copiilor lor devin victime ale violenței colegilor, părinții au declarat că acest lucru le este foarte dificil, din cauza faptului că, o dată ajunși acasă, copiii încearcă să ascundă părțile negative, de rușine sau de frica de a nu fi certați.

Conform UNICEF, mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani experimentează bullying-ul, aproape în aceeași proporție în care se implică în agresiuni fizice. 16.1 % au experimentat violența fizică, iar 11.2% au experimentat violența sexuală. 25% ditre tinerii participanți la studiu au afirmat că au simțit că nu trebuie să spună nimănui despre agresiune, iar o treime au spus că au considerat bullying-ul ca fiind ceva normal.

În ajutorul copiilor care sunt victime ale acestei agresiuni există, la nivel națtional, "STOP BULLYING", un proiect initiat de Asociatia Telefonul Copilului, care isi propune sa atraga atentia asupra unei probleme cu care se confruntă foarte mulți copii și adolescenti, fie la școala, fie în cercul de cunoștințe. O problemă căreia în România nu i se acordă o foarte mare importanță, dar care în alte state se regăsește printre problemele cele mai importante din domeniul protecției drepturilor copilului.

"STOP BULLYING" este primul proiect de acest fel derulat în România, declanșat de Asociația Telefonul Copilului pe fondul înregistrării unui numar tot mai mare de solicitări de consiliere și îndrumare din partea copiilor și adolescenților. Numărul de telefon la care victimele bullying-ului pot primi ajutor specializat și îndrumare este 116 111.

Alina MATEI