Secția pentru judecători a CSM a respins acțiunea disciplinară împotriva lui Laurențiu Beșu, magistratul din documentarul Recorder

Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a pronunțat miercuri, 4 noiembrie, o decizie în cazul lui Laurențiu Beșu, magistratul devenit cunoscut după apariția în documentarul Recorder „Justiție capturată”. Deși a constatat că fostul judecător al Curții de Apel București a încălcat secretul deliberării, săvârșind o abatere disciplinară cu intenție indirectă, CSM a decis să nu îi aplice nicio sancțiune. Motivul invocat este faptul că Beșu a devenit între timp procuror, astfel că nu ar mai putea comite o abatere de aceeași natură în activitatea sa viitoare. Magistratul respinge însă concluziile CSM și susține că fapta imputată nu există.

Laurențiu Beșu

Prin hotărârea nr. 14J din 4 noiembrie 2026, pronunțată în dosarul 6/J/2026, Secția pentru judecători în materie disciplinară a respins, ca neîntemeiată, acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva lui Ionel Laurențiu Beșu, fost judecător al Curții de Apel București, în prezent procuror delegat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

Soluția este însă însoțită de o motivare prezentată într-un comunicat oficial care îi este defavorabilă magistratului. CSM a reținut explicit că Beșu a încălcat secretul deliberării și că a acționat cu intenție indirectă atunci când a făcut publice informații despre pozițiile exprimate de judecători în deliberările unui dosar penal.

Prin urmare, deși acțiunea disciplinară a fost respinsă, CSM nu a stabilit că Beșu ar fi respectat legea. Dimpotrivă, a constatat săvârșirea abaterii, dar a considerat că aplicarea unei sancțiuni nu se mai justifică.

CSM: Laurențiu Beșu a divulgat informații confidențiale din deliberările judecătorilor

Cazul își are originea în declarațiile făcute de Laurențiu Beșu în documentarul Recorder „Justiție capturată”, publicat la 9 decembrie 2025.

În cadrul materialului, magistratul a relatat împrejurări legate de judecarea unui dosar în care era implicat fostul senator PSD Niculae Bădălău, dosar aflat pe rolul Curții de Apel București.

Beșu a făcut afirmații din care au putut fi identificate pozițiile celor doi judecători care compuneau completul de judecată, cu privire la excepția necompetenței materiale invocată în cauză.

Secția pentru judecători a explicat că existența unei divergențe între membrii completului poate fi cunoscută public, dar acest lucru nu înseamnă că devine public și modul în care fiecare judecător a votat.

„Împrejurarea că dezacordul dintre judecători era cunoscut (prin divergență) nu dovedește, prin ea însăși, care a fost structura votului, respectiv care a fost modul în care votase fiecare dintre aceștia”, se arată în comunicatul CSM.

De asemenea, judecătorii disciplinari au subliniat că eventualele informații apărute anterior în spațiul public, chiar dacă se refereau la aceeași situație, nu îl eliberau pe Beșu de obligația legală de confidențialitate.

Potrivit CSM, informațiile vehiculate anterior aveau caracter speculativ, însă declarațiile unui magistrat care participase efectiv la deliberări au avut drept consecință confirmarea acestora.

„La momentul la care unul dintre judecătorii cauzei, respectiv domnul Beșu Ionel Laurențiu, a expus public și explicit modul în care membrii completului de judecată și-au exprimat părerile în procesul deliberării asupra excepției necompetenței materiale (...), acele informații au fost, practic, confirmate”, precizează CSM.

Intenție indirectă, reținută explicit de CSM

Un element important al hotărârii îl reprezintă constatarea formei de vinovăție. CSM a apreciat că divulgarea informațiilor nu a fost una pur accidentală. În evaluarea conduitei lui Beșu au fost luate în considerare atât declarațiile acestuia, cât și afirmațiile reporterului, pe care magistratul nu le-a contrazis, ci le-a acceptat și confirmat, potrivit comunicatului.

„Pe baza acestor împrejurări, Secția a reținut forma de vinovăție a intenției indirecte, în sensul că pârâtul a prevăzut că relatarea sa face accesibile publicului informații din deliberare și a acceptat această consecință, chiar dacă nu a urmărit-o expres”, se arată în document.

CSM a formulat apoi o concluzie lipsită de echivoc: „În concluzie, s-a reținut în sarcina pârâtului Beșu Ionel Laurențiu săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. i) teza I din Legea nr. 303/2022 constând în nerespectarea secretului deliberării.”

Această constatare contrazice poziția susținută de Beșu, potrivit căreia declarațiile sale nu ar fi conținut informații protejate de secretul deliberării.

De ce nu a fost sancționat: între timp, a devenit procuror

Deși a constatat existența abaterii și a formei de vinovăție, CSM a decis că aplicarea unei sancțiuni disciplinare nu se mai justifică. Argumentul central este legat de schimbarea funcției ocupate de Laurențiu Beșu.

După apariția în documentarul Recorder, acesta a solicitat și a obținut trecerea din funcția de judecător în cea de procuror.

Secția pentru judecători a apreciat că scopul preventiv al unei eventuale sancțiuni nu mai poate fi atins, deoarece activitatea de deliberare în secret este specifică judecătorilor, nu procurorilor.

„Ținând seama de împrejurările săvârșirii faptei și consecințele concrete ale acesteia și reținând că, în prezent, pârâtul nu mai are calitatea de judecător, Secția a constatat că nu se mai justifică aplicarea unei sancțiuni, scopul urmărit de legiuitor nemaiputând fi atins la acest moment”, explică CSM.

Instituția precizează însă că obligația de păstrare a secretului deliberărilor continuă să existe și după încetarea exercitării funcției de judecător, inclusiv pentru Laurențiu Beșu, în privința cauzelor în care a participat anterior.

Rezultatul este o situație juridică neobișnuită, un magistrat în privința căruia CSM a constatat încălcarea unei obligații profesionale fundamentale și existența vinovăției nu primește nicio sancțiune disciplinară.

Respingerea acțiunii îi este favorabilă lui Beșu din perspectiva dispozitivului hotărârii, însă explicațiile CSM nu reprezintă o validare a conduitei sale.

Laurențiu Beșu contestă decizia: „Fapta imputată nu este descrisă, pentru că nu există”

La scurt timp după anunțarea soluției, Laurențiu Beșu a reacționat pe Facebook, prezentând respingerea acțiunii disciplinare, dar criticând dur considerentele comunicate de CSM.

„Și avem pronunțarea! Acțiunea disciplinară a fost respinsă. Însă, în comunicatul de presă, se arată că s-a reținut săvârșirea abaterii disciplinare, dar că nu este oportună aplicarea unei sancțiuni, întrucât, la acest moment, am calitatea de procuror. O contradicție între considerente și dispozitiv!”, a scris magistratul.

Beșu susține că nu a dezvăluit niciun element confidențial din deliberările completului și că acuzația formulată împotriva sa este nefondată.

„Fapta imputată nu este descrisă, pentru că nu există. În rezoluția Inspecției Judiciare este redat un răspuns pe care l-am dat în interviu, iar acesta nu conține niciun element care să vizeze secretul deliberării”, a afirmat acesta.

CSM nu și-a întemeiat constatarea exclusiv pe un răspuns izolat al magistratului, ci pe ansamblul declarațiilor și pe modul în care acesta a confirmat afirmațiile reporterului.

Laurențiu Beșu a anunțat că va contesta hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, chiar dacă acțiunea disciplinară formulată împotriva sa a fost respinsă.

„Deși, aparent, soluția este legală, considerentele sunt nelegale și le voi contesta la Înalta Curte de Casație și Justiție”, a transmis magistratul.

La finalul mesajului, Beșu i-a mulțumit avocatei Bogdana Orășeanu, care l-a asistat în procedura disciplinară, precum și persoanelor care l-au susținut.

Context: dezvăluirile Recorder și conflictul cu conducerea Curții de Apel București

Laurențiu Beșu a devenit una dintre figurile centrale ale controversei generate de documentarul Recorder „Justiție capturată”, în care au fost prezentate acuzații privind modificarea componenței completurilor de judecată și modul de gestionare a unor dosare importante.

Magistratul a relatat, între altele, că delegarea sa la Curtea de Apel București nu ar mai fi fost prelungită după apariția unei divergențe în dosarul fostului senator PSD Niculae Bădălău.

Anterior, Beșu susținuse că mutarea sa de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București ar fi putut avea legătură cu un alt dosar de corupție, cel al medicului Mircea Beuran.

Conducerea Curții de Apel București a respins acuzațiile magistratului și a susținut că deciziile privind delegarea acestuia au avut justificări profesionale.

Ulterior, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a sesizat Inspecția Judiciară și alte instituții în legătură cu situația lui Beșu.

În aprilie 2026, Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară pentru nerespectarea secretului deliberării.

Procedura disciplinară nu a avut ca obiect stabilirea adevărului tuturor acuzațiilor din documentarul Recorder, ci divulgarea de către un judecător a unor informații confidențiale referitoare la deliberările unui complet.

Indiferent de interesul public al dezvăluirilor sau de scopul declarat al intervenției jurnalistice, CSM a reținut că obligația legală de păstrare a secretului deliberării continuă să fie aplicabilă.

Decizia nu este definitivă

Hotărârea CSM din 4 noiembrie 2026 poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Laurențiu Beșu a anunțat deja că intenționează să utilizeze această cale de atac, fiind nemulțumit de considerentele prin care CSM a stabilit existența abaterii disciplinare, scrie stiripesurse.ro.